Timp de trei zile, elevii claselor Canto tradițional ale Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț au colindat județul, propunând publicului nemțean o șezătoare, la Dămuc, sub genericul „Cu lucru’ la mătușa Maria”, și un dublu concert „Dor și drag de Dragobete”, la Dumbrava-Roșie și în Piatra-Neamț.
„Cu lucru’ la mătușa Maria”, șezătoare la Dămuc
În curând, creștinii vor intra în postul mare, cel al Paștelui. Prin urmare, vremea petrecerilor prilejuite de două dintre cele trei Praguri ale vieții oamenilor (nașterea, nunta, înmormântarea) se apropie de final. În schimb, se apropie sezonul șezătorilor. Este încă iarnă și pe la sate, românii, precum strămoșii de odinioară, își caută de lucru pe lângă gospodărie. Bărbații, cu ai lor feciori, au în vizor pregătirea uneltelor pe care urmează să le folosească la începutul primăverii. Fetele și femeile torc și se pregătesc de țesut, de împletit, de cusut. Sunt scoase de la naftalină snoavele, ghicitorile, poveștile pline de haz și de miez, întru menținerea unei atmosfere frumoase, dătătoare de spor lucrului.
Toate acestea, puse la un loc, vor constitui elementele șezătorii intitulate „Cu lucru’ la mătușa Maria”, pe care o pregătesc membrii Ansamblului „Nemțișorul” – elevi ai clasei de Canto tradițional din cadrul Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț, coordonați artistic de prof. Laurențiu Marian. Alături de ei se vor afla și componenții Clubului „Melisma” (coordonatoare, prof. Maria Țifrea).
Evenimentul, organizat în parteneriat de Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț, Primăria și Consiliul Local Dămuc și Căminul Cultural „Daniel Bucur” Dămuc, a avut loc vineri, 21 februarie 2025, în sala Căminului Cultural.
Dor și drag de Dragobete
Elevii clasei Canto tradițional din cadrul Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț au invitat publicul nemțean să participe la spectacolul „Dor și drag de Dragobete”, în care tinerii artiști, alături de grupul vocal „Floare de colț”, au prezentat și un obicei de nuntă practicat în vechime în zona Neamț.
Zeul dragostei şi bunei dispoziţii pe plaiurile româneşti, denumit şi Cap de Primăvară, Dragobetele, fiul babei Dochia, este identificat în tradiţia strămoşească cu zeul dragostei în mitologia romană, Cupidon, sau cu Eros, omologul din mitologia greacă. Numit pe alocuri şi Năvalnicul, Dragobete, feciorul frumos care ia minţile fetelor şi femeilor tinere, se crede că a fost transformat de Maica Domnului în floare, cea care poartă numele de năvalnic.
De Dragobete, dacă e timp frumos, fetele şi feciorii ies în poieni, hăulind şi chiuind, pentru a culege primele flori de primăvară. Din zăpada netopită, fetele şi femeile tinere îşi fac rezerve de apă pentru spălare în timpul sărbătorilor de peste an.
Desfăşurarea tradiţiilor, a ceremonialelor şi a actelor rituale legate de sărbătoarea iubirii la români e atestată de generaţiile vârstnice, de la care s-a preluat, printre altele, şi zicala „Dragobete sărută fete!”.
Evenimentul a avut dublă reprezentație, pentru publicul din Dumbrava-Roșie – la Căminul Cultural, sâmbătă, 22 februarie, și pentru iubitorii de tradiții din municipiul Piatra-Neamț – duminică, 23 februarie, la sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean Neamț.
Autor articol: Valentin ANDREI
