În plin sezon estival, dacă ajungeți pe litoralul românesc, vă sugerăm să faceți un popas la Cetatea Histria. Una dintre cele mai vechi așezări urbane de pe teritoriul României, cetatea reprezintă o mărturie vie a istoriei milenare din zona Dobrogei. Fondată în secolul al VII-lea î.H., de către coloniști greci din Milet, Histria a fost un important centru comercial și cultural al Antichității, devenind mai târziu un avanpost de seamă în cadrul Imperiului Roman și Bizantin.
Situată pe malul Lacului Sinoe, nu departe de țărmul Mării Negre, cetatea impresionează prin amploarea și complexitatea vestigiilor sale arheologice. Vizitatorii pot explora ruinele zidurilor de apărare, ale caselor, templelor, bazilicilor și băilor publice, fiecare povestind o parte din istoria acestei cetăți care a supraviețuit aproape un mileniu.
În cadrul sitului, muzeul arheologic al cetății oferă o privire de ansamblu asupra artefactelor descoperite, de la monede și ceramică, la inscripții și statui, fiecare dintre acestea având o poveste de spus despre viața și civilizația străveche.
Strabon scria că cetatea Histria se află „la o depărtare de 500 de stadii de gura sacră a Istrului”. Numele cetății Histria, Istria în limba greacă, e dat de denumirea fluviului Istros, cum era denumită Dunărea de către greci. Așezarea era înconjurată de un puternic zid de apărare. Partea vestică a zidului cetății avea 10 turnuri și două porți și era alimentată cu apă prin conducte lungi de peste 20 de kilometri, care alimentau și termele construite în epoca română. Aici străzile erau pavate cu piatră și poseda atât instituții de educație fizică, cât și cultural-artistice (museion).
Orașul a avut o dezvoltare neîntreruptă timp de 1300 de ani, începând din perioada greacă și până în epoca romano-bizantină. După o distrugere violență, către sfârșitul sec. VI î.H., în plină perioadă clasică, un nou zid de incintă reduce la jumătate suprafață inițială a orașului. În această perioadă, Histria cunoaște un regim democratic, aderarea la Liga Maritimă Ateniană, comerț intens și chiar monedă proprie.
Cea mai veche așezare urbană din țară era formată din două părți distincte, acropola și așezarea civilă, după un model des întâlnit în orașele antice grecești, structură care a fost menținută până la abandonarea orașului în secolul al șaptelea d.H. Unul din motivele abandonării orașului este și colmatarea vechiului golf al Mării Negre, în care era amenajat portul, golful devenind în prezent complexul lagunar Razim-Sinoe. În Histria au fost bătute primele monede de pe actualul teritoriu al României, și anume emisiunea de monedă proprie în jurul anului 480/475 î. H. Este vorba despre didrahme de argint turnate, care au pe avers simbolul orașului, reprezentat de un vultur pe un delfin spre stânga și legendă IΣTPI încadrate într-un pătrat incus, iar pe revers două capete umane alăturate și inversate.
Cetatea Histria a fost identificată, în 1868, de către arheologul francez Ernest Desjardins, iar cercetările arheologice propriu-zise au fost inițiate în 1914, de către Vasile Pârvan. Chiar în prima campanie de cercetări arheologice de la Histria, Vasile Pârvan a descoperit o inscripție intitulată Horothesia, care evidenția granițele teritoriului histrian, în vremea lui Traian. Săpăturile au fost continuate apoi sub conducerea lui Scarlat Lambrino, Emil Condurachi, Dionisie M. Pippidi și Petre Alexandrescu. Cercetarea a mers mai departe, până în 2010, sub conducerea lui Alexandru Suceveanu. Din 2010 până în prezent cercetarea se realizează sub conducerea lui M. Angelescu și a directorului de program de cercetare al IAB, Al. Avram.
În zilele noastre, se pot vizita: zidul de apărare, cu turnuri și bastioane, care închidea de la Vest către Lacul Sinoe suprafața mai mică a orașului roman târziu, de circa 7 ha (cuprinzând fosta acropola a orașului grecesc). Acolo pot fi văzute ruinele conservate ale templelor grecești din zona sacră, străzi pavate și cartiere de locuințe sau ateliere, mai ales romane, terme, bazilici civile și creștine și, în centrul orașului, una dintre cele mai mari bazilici creștine din regiune, datând din secolul VI d.H. Bazilica episcopală de la Histria, un edificiu de peste 60 de metri lungime și 30 de metri lățime, care ocupă aproape 2% din suprafață cetății târzii, a fost scoasă la lumină în anul 1969, de arheologul Alexandru Suceveanu. Bazilica episcopală construită în centrul orașului vechi reprezintă cea mai importantă descoperire de epoca română de la Histria, întrucât acest lucru însemna faptul că în secolele V – VI d. H., Histria a ajuns la rangul de episcopie.
Tot aici puteți vizita și Muzeul Arheologic Histria. Veți putea admira piese de arheologie greacă, română și bizantină, provenind din cercetările de la Histria și din împrejurimi: amfore, inscripții, vase ceramice, sticlă, opaițe, podoabe, basoreliefuri sau documente.
Vizitarea Cetății Histria nu înseamnă doar o incursiune în trecut, ci și o experiență în mijlocul naturii, într-un peisaj unde istoria și mediul natural se îmbină armonios. Fie că ești pasionat de istorie, arheologie sau doar un călător curios, Histria te va fascina prin bogăția sa culturală și frumusețea sa naturală.
Documentare realizată de Oana-Talida COZMA
Sursa: https://patrimoniuldobrogean.ro/cetatea-histria/
