Dacă nu ați citit-o pe Arundhati Roy până acum, cred că noua ei carte, Mother Mary comes to me, poate fi nu numai primul pas spre dezvăluirea unei scriitoare unice, dar are și potențialul de a convinge și de a întări talentul, sensibilitatea și sentimentul de asumare cu care autoarea își pune viața la vedere. Fără teamă și cu multă compasiune.
Mother Mary comes to me este o carte care se desface încet și crud, având ca protagoniști o serie de personaje complexe, printre care cea mai dominantă figură care tronează peste paginile amintirilor ei este chiar mama autoarei, Mary.
Cartea se deschide cu imaginea șocului scriitoarei la aflarea veștii că Mary a murit, un om pe care ea nu l-ar fi putut niciodată imagina pierzând lupta cu viața.
Mary este prezentată încă de la începutul cărții ca o femeie puternică, luptătoare, stăpânitoare peste mica ei familie compusă din Arundhati și fratele ei, Christopher Roy, o femeie care hotărăște să divorțeze de soțul ei și să se avânte în lume, într-o perioadă când un astfel de act era perceput ca o sinucidere sigură. Cu toate acestea, Mary nu numai că pornește la drum fără să aibă un adăpost pentru copiii ei, dar va reuși de-a lungul vieții să construiască școli și locuințe pentru sute de alți copii, să-i educe și să-i protejeze, să schimbe legi în fața marilor curți de apel.
Odată cu moartea mamei, Arundhati mărturisește că a devenit nu numai o fată care își jelește mama, ci mai mult de atât, o scriitoare care își plânge subiectul cel mai important din viața ei. Arudhati se simte fără coordonate – „ea era adăpostul meu și furtuna mea”. Mai târziu, dezvelindu-și durerea fratelui ei, Christopher îi pune degetul pe rană – „nu-ți înțeleg reacția. Nu a tratat pe nimeni atât de rău cum te-a tratat pe tine.”
Mother Mary comes to me este o carte despre relații, despre conflictul dintre o mamă și o fată, despre interacțiunea dintre două femei complexe, despre generații, despre iubire, despre căsnicii precum și despre lipsa lor, despre grupuri etnice, despre dreptul de a vorbi și de a scrie, despre cât de mult ne afectează oamenii din jur și cât din noi suntem produsul părinților noștri.
Arundhati Roy reușește să scrie o autobiografie care captivează prin modul prin care balansează toate aceste dinamici, asemenea unei balerine pe ponturi aflată la o înălțime halucinantă. Nu-i scapă din mână nimic; cititorul rămâne nemișcat pe locul lui iubind și urând personaje, empatizând cu fiecare în parte.
În 1997, la doar 36 de ani, cu cartea ei de debut, Dumnezeul lucrurilor mărunte (The God of small things), Arundhati Roy va câștiga premiul Booker Prize, în valoare de un milion de dolari americani. Abia acum, datorită acestei autobiografii, Mother Mary comes to me, aflăm că unul dintre personajele din Dumnezeul lucrurilor mărunte este tot această mamă, Mary, femeia de care Arundhati fuge o viață întreagă – „nu pentru că nu o iubeam, ci pentru a reuși să continui a o iubi”. Mother Mary comes to me este o carte de o frumusețe covârșitoare, unde mama, asemenea unei icoane, este așezată acolo unde îi este locul, peste muritori.
Arundhati Roy este o scriitoare născută în India, iar romanul ei Dumnezeul lucrurilor mărunte (The God of Small Things) a fost distins cu Booker Prize, fiind tradus în peste 40 de limbi. A făcut studii de arhitectură în Delhi, unde locuiește în prezent. A publicat, de asemenea, o serie de eseuri, între care Listening to Grasshoppers (2009), Broken Republic (2009), Walking with the Comrades (2011), Capitalism: A Ghost Story (2014) și Things That Can and Cannot Be Said (2016), pe care îl semnează împreună cu John Cusack. Arundhati Roy a primit Lannan Cultural Freedom Award în 2002, Norman Mailer Prize for Distinguished Writing în 2011 și Premiul Ambedkar Sudar în 2015. În 2017, publică al doilea roman, Ministerul fericirii supreme (The Ministry of Utmost Happiness; Humanitas Fiction, 2019), nominalizat la Man Booker Prize și finalist al National Book Critics Circle Award în același an.
Mother Mary comes to me a fost publicată anul acesta în limba engleză la editura Penguin Books.
Autor articol: Suzănica TĂNASE
