Cu siguranță că ați auzit și chiar fredonat melodia interpretată inclusiv de inegalabilul Frank Sinatra, din 1964, deși a fost scrisă în 1954, de Bart Howard, și-i spunea inițial „In Other Words”/ „Cu alte cuvinte”. Și ar merge și pentru viitoarea misiune NASA, pe Marte, pentru „Artemis”, sora geamănă a Zeului.
Acum a devenit titlu de film, în 2024, fix la 55 de ani de la aselenizare. „Trimite-mă la Lună”, pe românește sună mai puțin poetic decât în englezește, e poveste dinaintea și din timpul călătoriei lui Apollo11, cu toate neliniștile și cu sufletul la gură, în fiecare clipă.
Detalii specifice, croșetate perfect cu o intrigă de iubire și una de servicii secrete, insinuante și mai înspăimântătoare, într-o țară liberă, și în special cu o mâță neagră: „Ptiu! Ptiu, drace!” după cum se panichează superstițioșii! Pe vremea aceea chiar a existat o pisicuță, care a zburat pe Orbită: Felicette, o maidaneză pariziană, care n-a avut aceeași soartă crudă ca a Laikăi sovietice, din 1957.
Castingul fabulos: Scarlett Johansson (care n-a mai fost așa agreabilă, din „Lost in Translation”), fermecătorul Channing Tatum (care l-a dublat pe Florin Piersic Jr. în serialul lansat la Los Angeles: „Comrade Detective”) și versatilul Woody Harrelson (din „The People vs Larry Flynt”). Dar și Ray Romano din „Everybody loves Raymond”, de nerecunoscut, dar grozav, Jim Rash gay asumat și în viață și pe ecran și un remarcabil actor de culoare: Donald Elise Watkins, deci are toate ingredientele să ajungă la nominalizări, la Oscar 2025.
Regizor: Greg Berlanti, italo-irlandez la origine și american din New York în acte, un remarcabil și scenarist și producător, specializat și în seriale TV, și știe să facă și opere de caritate spectaculoase.
Concurența între URSS și SUA, în 1969, mai ales după un an dezastros pentru omenire (Mai 68 la Paris și tancurile Pactului de la Varșovia la Praga, între altele, plus războiul din Vietnam), și mai cu seamă teama că vor ajunge ceilalți primii pe Astrul Nopții, cu steagul lor cu secera și ciocanul, îl determină pe Nixon să finanțeze parțial aventura (în rest cu reclame, inclusiv cu ceasurile Omega, ale lui James Bond, cu pastă de dinți și cu lobby politic), cu gândul că lumea îl va asimila regretatului John Kennedy, care făcuse inițial promisiunea.
Culmea e că primii pași pe Lună au fost transmiși, în direct și în România, comentați strălucit de dr. Andrei Bacalu, descoperit de teleastul fără egal Tudor Vornicu, pe televizoarele noastre alb negru, căci colorul va apărea pe meleagurile noastre abia 15 ani mai târziu. Dincolo de Ocean, firește exista deja. Nu ratați această peliculă, care merită văzută și revăzută, la cinema.
Autor articol: Irina-Margareta NISTOR
