Artistul minune al ouălor decorate, din Nordul României
În căutare de frumos și autenticitate, în periplul nostru de a aduce în fața dumneavoastră personalități cu adevărat marcante, am ajuns la Moldovița, o comună situată în județul Suceava, Bucovina, la Muzeul Ouălor „Lucia Condrea“. Este singurul muzeu de autor din lume cu lucrări originale semnate de „fenomenul“ Lucia Condrea.
Considerată un artist-minune, Lucia Condrea se trage din neam de huțuli, cei care păstrează încă viu meșteșugul decorării ouălor. Primele lecții de încondeiat ouă au început la 9 ani, la Paltinul, satul bunicii sale, acolo unde a deprins tainele decorării de la o vecină pricepută. Perfecționarea a continuat ani la rând, până când a devenit o valoare inestimabilă, apreciată la nivel internațional și a adus această îndeletnicire la nivel de artă.
„În copilărie lucram la decorarea ouălor doar înainte de sărbători, atât. O mătușă de-a tatei lucra ouăle foarte frumos. Era de loc din Polonia. Dar era o femeie severă și de aceea am preferat să învăț de la o vecină, pe care o respect foarte mult. Ea a fost profesor pentru toată zona noastră. Se numea Elena Tașca. Să-i fie țărâna ușoară. Apoi am învățat de la doamna Bodnar, nici dumneaei nu mai trăiește. Ouăle încondeiate pe care le am și eu expuse la etaj, în muzeu, au fost ouă pline, dar sfințite. Ele s-au uscat între timp, dar dăinuie și astăzi. Ouăle care nu sunt sfințite, în câteva luni se deteriorează. Aceste ouă sfințite erau foarte valoroase. Îmi aduc aminte că după ce venea tata de la biserică cu ouăle sfințite, mama le punea repede în casă pentru că se spunea că sunt aducătoare de noroc și feresc casa de forța malefică. Noi ne uităm la aceste ouă ca la niște icoane, de aceea e bine de păstrat în casă câte un ou vechi, sfințit“, își amintește artista.
Pe timpul lui Ceaușescu decora ouă doar în săptămâna premergătoare sfintelor Sărbători Pascale. Colateral serviciului de inspector de control trafic la CFR, lucra lasete, croșeta, realiza goblenuri, cosea sau țesea. Lucia Condea își amintește că „16 ani am făcut croitorie și am vrut să-mi fac casă de modă. Mi-a plăcut foarte mult croitoria, dar am lucrat doar până la Revoluție“.
137 de expoziții în 11 țări din lume
La începutul anilor ‘90 a fost descoperită de belgieni, pentru că Moldovița este înfrățită cu localitatea Kruibeke, din Belgia.
„Belgienii au văzut ce fac pentru că le-am oferit suveniruri făcute de mine, printre care lasete, goblenuri sau ouă. Veniseră să ne ajute și ei au fost cei care m-au introdus în periplul internațional. A fost destul de greu, dar am avut beneficii de transport gratuit pentru că am lucrat la CFR și am deținut permis de călătorie internațional, clasa I. Nu oricine și-ar fi putut permite să călătorească atât de mult. Aveam o săptămână expoziție în Belgia, una în Germania, în funcție de programul făcut de belgieni. În primul an de expoziție, în 1993, am expus la Sala Palatului Gürzenich, Köln. Acolo erau 104 standuri de prezentare, iar eu am fost singura româncă. Lucrările mele au făcut o performanță deosebită. Trei expoziții am avut în primul an și acela a fost începutul. Mi-am dat seama că lucrările mele sunt foarte căutate și apreciate. Așa a început călătoria mea prin lume“, a completat artista.
În ani de lucru, a realizat peste 30.000 de ouă, modele unicat, între 13.000 și 15.000 de modele fiind expuse în prezent la Muzeul „Lucia Condrea“.
„Un an întreg mă pregăteam pentru 4-5 expoziții. Timp de 27 ani, consecutivi, am avut expoziții internaționale în 11 țări. În total au fost 137 de expoziții. Am pătruns în marile saloane de artă internațională în Elveția la Berna și la Zürich, în Franța la Paris, în Luxemburg sau la Monaco. Am luat premii și trofee acolo unde nu a călcat picior de român. După atâtea invitații în străinătate, s-a aflat de munca mea și de România. Până atunci, doar Ucraina sau Polonia erau văzute foarte bine în arta aceasta. Partea de decorare a ouălor nu a aparținut latinilor. Eu fiind din Nordul României, huțulă, am învățat să decorez ouă în familie. Munca aceasta m-a înnobilat și mi-am dat seama că trebuie să studiez foarte mult pentru o continuă perfecționare“, a mai adăugat doamna Condrea.
Muzeul Ouălor „Lucia Condrea“, unic în țară și în lume
În 2007, vara, a fost inaugurat muzeul ce poartă numele „Lucia Condrea“. Acesta este unic în lume prin valoarea artistică a exponatelor sale, originale. „Patrimoniul muzeal cuprinde o colecție amplă, într-un spațiu de 560 de mp, distribuit în 9 saloane de expunere. Colecția este organizată pe trei secțiuni: lucrările mele unicat, care sunt și cele mai numeroase, colecția de ouă încondeiate foarte vechi, adunate din satele huțule, și colecția internațională, alcătuită din exponate primite de la creatori din 56 de țări, recunoscute în lume ca fiind țări cu tradiție în acest domeniu al artei“, ne-a mai dezvăluit Lucia Condrea.
I-au călcat pragul de-a lungul timpului mari personalități ale artei, etnografiei și lumii politice sau administrative, iar Dacian Cioloș a fost cel care a sprijinit-o pentru a urma o serie de cursuri în Belgia.
În 2008 a primit atestarea de membru-coloborator al Uniunii Artiștilor Plastici din România. S-a școlit la cursuri internaționale de artă, studiind simbolistica, timp de 6 ani în Franța și un an în Belgia, unde a descoperit tainele dantelăriei.
„Bijuteriile ovoidale“, cum au fost numite ouăle decorate de Lucia Condrea, stau la loc de cinste în marile muzee ale lumii, case regale sau în numeroase colecții personale. Artista a fost răsplătită, în timp, cu numeroase distincții, fiind recunoscută drept unul dintre cei mai valoroși artiști ai lumii în acest domeniu.
A brevetat 14 tehnici de decorare a ouălor
Motivele ornamentale care stau la baza decorării ouălor cuprind o întreagă gamă de elemente reprezentative, deosebit de bine realizate. „Despre simboluri este o poveste foarte amplă. Simbolistica este esența. Simbolurile religioase, de exemplu, sunt mai vechi decât piramidele, fiecare linie înseamnă ceva“, ne-a explicat artista.
Talentul și creativitatea Luciei Condrea au adus în fața publicului iubitor de frumos, 14 tehnici de lucru, în decorarea ouălor, însumate în „Arta Condrea“.
Prima modalitate este cea tradițională, tehnica batik-ului, de la care a pornit și pe care a perfecționat-o în timp, iar celelalte 14 modalități de lucru îi aparțin în totalitate. Acestea au izvorât tot din tehnica batik-ului, însă aspectul final diferă radical de cel obișnuit, al ouălor tradiționale.
Tehnicile create în „Arta Condrea“ sunt: diversificarea cromaticii, ceara colorată în relief, grafica în tehnica batik-ului, (alb-negru), tehnica dantelăriei, tehnica lucrărilor de antichitate, tehnica lucrărilor abstracte și moderne, cea a vechilor cusături huțule, cubismul 3D în ,,Arta Condrea”, tehnica motivelor de pe covoare, scoarțe, lăicere și macaturi, tehnica laseta, dar și cea a motivelor de pe ștergare, cea a motivelor zoomorfe, a croșetului și într-un final, tehnica motivelor inspirate din sculptură. În prezent, artista studiază și alte tehnici de lucru, urmând să le prezinte publicului după ce vor fi perfecționate.
Creatoarea de frumos ne-a dezvăluit că „în 2014 am brevetat lucrările mele. Tocmai elevii mei, cei pe care i-am ajutat, au început să scoată pe piață lucrările mele sub alte semnături. Atunci am fost sfătuită de universitățile de artă să brevetez la OSIM «Arta Condrea». Toate lucrările din muzeu incubă «Arta Condrea», pentru că este un muzeu de autor și sunt lucrări originale“.
Școala Internațională de Vară a Ouălor Închistrite
Decorarea ouălor este o îndeletnicire care a stârnit interes atât pentru copii cât și pentru adulții iubitori de artă și unicitate. Nu întâmplător, începând cu anul 2009 Muzeul Ouălor „Lucia Condrea“ găzduiește Școala Internațională de Vară a Ouălor Închistrite. Români și străini din toate colțurile lumii vin la Moldovița, în Bucovina, să învețe arta decorării ouălor de la Lucia Condrea.
Etapele închistririi ouălor
Pentru cei interesați de cum decurge procesul în realizarea minunățiilor ovoidale, vom detalia etapele de lucru, dezvăluite chiar de artista Lucia Condrea.
„După ce oul a fost curățat, spălat, golit de conținut, trebuie lăsat cel puțin o zi la uscat. Folosesc tot felul de ouă, de la ou de porumbel, prepeliță, rață, gâscă, găină, struț, emu, lebădă, dar și ouă pe care nu le găsim la noi în țară. Pe aceste ouă le cumpăr din standurile internaționale“, a explicat creatoarea.
Exemplificarea este realizată pe un ou de rață, care chiar dacă este mai mic, se lucrează foarte bine. Modelul ales este un ștergar realizat pe bază de simboluri. Un model simplu, care poate fi abordat chiar și de copii. Instrumentul cu care se decorează se numește chișiță și este prevăzut cu un tub în interior, cu formă de con, prin care curge ceară. ,,Fac precizarea că doar ceara de albine este bună, ceara artificială nu, pentru că atunci când se fac băile de vopsea se distruge munca realizată de creator. Prima culoare care se colorează este cea albă. În etnia huțulă, s-au utilizat doar 4 culori: alb, galben, roșu și negru“, a mai spus Lucia Condrea.
„După ce am terminat primele decorațiuni pe alb, urmează prima vopsea pe ou. Vopsitul se face de la culoarea deschisă la culoarea închisă. Astfel, oul este vopsit prima dată cu galben, după care continuăm decorarea cu ceară pe această culoare. La finalizarea decorațiunilor pe toate spațiile de pe modelul galben, urmează o nouă etapă de vopsire a oului. Se pot pune, treptat, până la 12 vopsele, dar cromatica trebuie studiată foarte bine, pentru că nu toate culorile sunt compatibile“.
Creatoarea precizează că ,,pe o lucrare trebuie să fie două sau trei simboluri religioase. Acestea sunt chiar mai vechi decât piramidele, iar dacă noi nu cunoaștem și nu aprofundăm simbolistica, atunci lucrarea nu are valoare. Putem folosi cruci, linia morții sau a vieții, putem folosi toată gama de simboluri care a existat“.
La final, după decorarea întregului ou, urmează baia de vopsea neagră, care acoperă tot coloritul. Apoi, la o sursă de căldură, este ștearsă practic, întreaga muncă a artistului, pentru că se șterge toată ceara, rămânând modelul dorit. Ca să reziste sute de ani, lucrarea se lăcuiește cu un lac lucios sau mat. Pentru o mai bună conservare a lucrărilor, trebuie evitată sursa de lumină directă. O importanță deosebită o au și vopsele utilizate. Artista lucrează cu vopsele specifice, de foarte bună calitate, naturale, achiziționate de peste hotare.
