Pe vremuri, perioada cuprinsă între 14 şi 22 iulie era marcată de popor prin odihnă şi petreceri, sărbătorindu-se aşa-numiţii Circovi de vară sau Circovii Marinei. În timp, perioada s-a restrâns la numai trei zile, cel mai adesea acestea fiind 16-18 sau 17-19 iulie. Iniţial, Ciurica, Marina şi Sântilie, cele mai importante divinităţi ale perioadei, aveau fiecare câte trei circovi. Despre aceşti circovi se credea că sunt făcători de rele, păzind şi îngrijind de hrana fiarelor sălbatice. În vechime, oamenii nu mai ştiau decât de Circovii Marinei, cele trei zile circumscriindu-se, aşadar, Muceniţei Marina, comemorată în calendarul creştin-ortodox pe 17 iulie.
Credinţe populare legate de Circovi
Altădată, zilele Circovilor de Vară erau ţinute cu străşnicie mai ales de femeile îngreunate (însărcinate). Mai erau ţinute şi pentru ca oamenii să fie feriţi de poceală, ameţeală, nebunie, căzături, trăsnet, grindină, primejdie în vite. Ca Rusaliile, şi Circovii îi puteau lua pe sus pe oameni, cei „luaţi de Circovi” fiind socotiţi nebuni. Cine se îmbolnăvea acum, murea în câteva zile sau bolea un an întreg, după care îşi revenea.
Femeile trebuiau să aibă mare grijă să nu dea, în aceste zile, gunoiul afară din casă, existând riscul ca acesta să ajungă în ochii Circovilor, fapt care atrăgea răzbunarea lor. Totuşi, femeilor le era acum recomandat să culeagă ceapă, usturoi şi pelin. Împreună cu tămâia, acestea erau duse la biserică. La terminarea slujbei, femeile dădeau foc la tămâie şi afumau usturoiul şi pelinul, care, păstrate, erau bune mai ales pentru lecuit „boala copiilor” (epilepsia). Unele femei storceau din pelinul cules o zeamă numită apă de pelin; cu aceasta, cei „groşi de obraz” puteau să-şi subţieze pielea feţei.
Ciclul Circovilor are multe conexiuni cu femeia, în special cu cea căsătorită, astfel că această sărbătoare marca mijlocul verii, timpul de cumpănă când principiul masculin al verii tinde să fie înlocuit de cel feminin al toamnei.
Autor articol: Valentin ANDREI
