Pastila de cultură

CRONICA DE FILM – Ce vom putea vedea pe marile ecrane de la noi, direct de pe Riviera

M-aș bucura enorm ca pe filmele de la Cannes să le aducă Cristian Mungiu și la Piatra-Neamț, mai ales că minunata Laura Vasiliu s-a născut aici și a jucat și în Palme d’Or-ul din 2007: „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile” și în cel din competiția de anul acesta: „3 săptămâni până la capătul lumii”, starul feminin fiind în juriul Festivalului extraordinar al unui documentarist remarcabil: Andrei Dăscălescu.

Prin urmare, „Anora” americanului Sean Baker (mai tandru în independentul „Florida Project”), care și-a dedicat Palme d Or-ul celor care practică la propriu prostituția, Sex-workers este o peliculă extrem de intensă, cu o primă oră de pornografie pură, asezonată cu droguri și băutură, după care descoperim că nu pot fi păcăliți niște mafioți periculoși, și ruși pe deasupra, care au niște gorile de vise rele, una chiar preot armean ortodox, în existența vizibilă, și neîndurător, în rest. Surprinzător, sunt multe scene pline de umor și de replici tăioase și un final la limită fericit, chiar dacă total neașteptat, marca regizorului, care i-a căzut în genunchi lui George Lucas și care are o prețuire absolută pentru „Nașul” Coppola.

Scenariul bizar și leșinător la propriu al lui „The Substance” (de unde s-a mai și ieșit din sală), eminamente feminist, de la o cineastă – Coralie Fargeat, franțuzoaică, (dar vorbit în engleză), cu Demi Moore și Margaret Qualley. Lupta pentru tinerețe fără bătrânețe.

Jacques Audiard a luat Premiul Juriului pentru o creație nostimă și muzicală, plus cele patru protagoniste ale sale: Adriana Paz, Zoe Saldana, Karla Sofia Gascon și Selena Gomez, dedicat comunității trans, și cu dialoguri în spaniolă, că se petrece printre cartelurile de droguri din Mexic, dar și în rândul lor pot fi idile, nu? De văzut neapărat.

La actori: americanul Jesse Plemons, cu trei roluri total diferite și bizare, la și mai bizarul grec: Yorgos Lanthimos. Deja va fi pe ecrane de la TIFF la Americanul independent.

Și cel mai serios dintre filme și cel mai tulburător, mai uman și mai neliniștitor rămâne cel al lui Mohammad Rasoulof: „The Seed of the Sacred Fig”, despre condiția femeii persane, în plin secol 21, și mutilările de caracter, inclusiv ale bărbaților, nevoiți să facă politica impusă de Putere.

Mulțumim distribuitorului BadUnicorn pentru o achiziție extraordinară!

Autor articol: Irina-Margareta NISTOR, corespondent de cinema, la Cannes