Teatrul – un cuvânt aparent simplu, dar cu o însemnătate atât de mare pentru mine! Iar îmbinat cu voluntariatul, pot spune că reprezintă ideea perfectă pentru a-mi petrece timpul.
De când eram mică, am avut atenția îndreptată spre activitățile artistice, tot ce includea muzica, dansul, teatrul. Ce-i drept, în actorie m-am regăsit cel mai mult, practicând pentru aproape 8 ani și apoi continuând să o integrez și în viața de zi cu zi.
Așa se face că în clasa a IX-a, am intrat în Teatrul Tineretului la primul spectacol mai „serios“ pentru vârsta mea, și anume Wolfgang, în regia lui Radu Afrim. Tot ceea ce s-a întâmplat pe scenă în acea seară m-a fascinat până la lacrimi, de la decor și costume, până la jocul actorilor și scenariul în sine. Atunci am știut că din ziua aceea voi petrece foarte mult timp în Teatrul Tineretului.
În vara anului 2019 am fost selectată ca asistent de scenografie în cadrul programului #SAFESPOTT, unde am lucrat cu niște oameni extraordinari la spectacolul Legume, dedicat copiilor și abordând tema bullying-ului. Au fost momente deosebite, în care am avut ocazia să văd și munca și secretele din „spatele scenei“, nu doar ce vede spectatorul. Fiind atât de fascinată de cele ce mi se întâmplau, am hotărât să mă înscriu ca voluntar permanent al Teatrului Tineretului.
Și pot spune că am început în forță, chiar cu Festivalul de Teatru Piatra-Neamț, ediția a 31-a, festival ce a reunit trupe din toate colțurile țării, dar a adus în atenția spectatorilor și invitați din afara granițelor României, punând minunatul nostru oraș pe un loc de cinste pe harta culturală. A fost un proiect de mare anvergură, în care m-am implicat cu mult suflet, multă pasiune, dar și cu multă energie. Am avut ocazia să intru în contact cu actori mari ai teatrului românesc pe care nici nu visam să îi întâlnesc, dar am cunoscut și actori tineri, profesioniști, dornici de exprimare și care mi-au insuflat multă dedicare și deschidere față de lumea artelor. Nu a fost zi care să nu mă găsească la teatru, uneori și până noaptea târziu, dar a fost o experiență minunată din care am rămas cu foarte multe plusuri.
De atunci, mă bucur permanent de emoția de a fi parte a poveștii minunate scrise de Teatrul Tineretului, de a-i aștepta pe spectatorii noștri dragi să descopere încă o filă din cartea spectacolelor noastre și de a duce mai departe pasiunea pentru teatru și pentru cultură în general cât mai mult în rândul tinerilor.
Mulțumesc, Teatrul Tineretului!
Corduneanu Ioana-Alexandra,
Colegiul Național „Calistrat Hogaș“ Piatra-Neamț,
Clasa a XI-a
