La începutul anului 2021, Editura Nona aducea în atenția publicului iubitor de poezie placheta semnată de nemțeanul Vasile Checheriță, „Când se stinge ziua”. Fost angajat al Ministerului de Interne, autorul își trăiește frumos anii de pensie, scriind poezii. Acest volum face parte dintr-o serie de scrieri izvorâte din prea-plinul sufletesc al autorului.
În revista „Convorbiri literare”, în noiembrie 2018, criticul literar Constantin Dram (originar din Războieni, Neamț) făcea referire la poetul Vasile Checheriță și la versul său: „Ca şi poezia sa, autorul vine «de foarte departe», el descoperind limbajul poetic ca pe o cale de lămurire interioară, analog rugăciunii cu care omul dintotdeauna şi-a mângâiat sufletul traumatizat. Şi face acest lucru fie în vers alb, specific unei respiraţii largi, cuprinzătoare în imagini, aidoma discursului poetic din zilele în care trăieşte sau, uneori, în strofe elegiace, pline de un parfum uitat dar cu atât mai proaspăt după redescoperire.
Într-o alternanţă de cadenţări poetice, autorul scrie ca şi cum ar simţi că poezia sa vine de undeva de departe, ca într-un rit peste care nu se poate trece. De aici şi necesitatea unor poeme ale sale de a se întoarce către ele, în încercări de scrutare meta-textuală, de idee de crez poetic.
Între bucolic şi transcendent, o curgere liniştită a unui volum care ne arată un poet împăcat cu sine şi cu ceea ce face, descoperind mereu libertatea ce se ascunde în interiorul unui vers. Şi această mirare continuă se desfăşoară în poemele sale, în care e loc şi de un strop de eros potolit, de o chemare neîntreruptă a orizonturilor rurale, de o deschidere spre spiritul nezăgăzuit.”
am aruncat ceasul
am aruncat ceasul
pe fereastră,
pentru că-mi amintea
obsesiv,
că am mai îmbătrânit
cu o oră.
acum mă privesc
în oglindă
și mă cutremur.
tu cauți pământ
te-mpinge soarta din spate
și pleci ca o corabie dusă de vânt.
nu-ți pasă de valuri,
furtuni sau de ploi,
tu cauți pământ
și nu privește înapoi.
la capăt poarta-i deschisă
te așteaptă un prinț ca un zeu,
o plajă de stări necuprinsă,
iar prințul acela sunt eu.
declarație de dragoste
te uitai la mine
ca la un spectacol,
savurând versurile mele,
din când în când
îți treceai mâna
prin părul mătăsos,
încercând să-ți
ascunzi sânii.
dar n-ai înțeles,
că de fapt
eu îți făceam
o declarație de dragoste.
sufletul meu
ar putea să jure asta.
se întorc strămoșii
pe stradă mare-i hărmălaia,
lumea curioasă s-a adunat,
să vadă dricurile împodobite
cu steaguri multicolore
și oameni agățați de ele.
se-ntorc la casele lor
moșii și strămoșii noștri
din trăirile lor mormântale,
spre a ne înveseli viețile.
prin venele lor
nu mai curg petale de trandafiri,
dar se poate încă adulmeca
mirosuri divine
de mir și busuioc.
ne va veni
și nouă rândul,
când vom putea asculta
tăcerea lumii.
alergând goală
prin iarba înrourată
ca o amforă
ce îmi provoacă sete,
din care
nu te mai saturi să bei
și să suferi
cu ea laolaltă.
viața se zbate
tu ești aproape
de marginea mea
care plânge cu sânge,
apoi o lacrimă
diluează sentimentele.
biata, bietul,
tac răstigniți
îmbăiați în plăcere.
o încâlceală
de ciufuri cârlionțate.
tu te-ai contopit
cu marginea mea
și ne rugăm împreună
o altă margine să dea.
în întuneric
viața se zbate.
lupta pentru moarte
mogâldețe mereu triste
merg prin viață înspre moarte,
că așa e scris la carte,
ce e viu să nu persiste.
trag, trudesc și zilnic cară,
să se bucure de viață,
însă toți depind de-o ață,
lupta lor e ca să moară.
tâlhar de suflete
dumneata mi-ai răscolit sufletul.
știi?! sufletul
nu a îmbătrânit odată cu mine,
el încă zburdă.
când treci dumneata
și porumbeii străzii
fac plecăciuni,
ciugulindu-ți urma.
ai așa o tinerețe
primăvăratecă.
de-ai ști
cât sufăr
n-ai mai fi așa distantă
cu cei din jur
și ai răspunde
la salut.
eu te tot urmăresc
ca un tâlhar de suflete
demult, demult
pentru un bob de mei
speranță.
uite! poate reușesc
în astă dimineață.
m-am așezat
la umbra visurilor tale
și-am adormit mângâindu-le.
prigoane de timpuri
se-nvârt în neantul
brăzdat de întunericul
clipelor nevăzute.
și mi-e atât de dor
când ești lângă mine.
Autor articol: Valentin ANDREI
