Buna Vestire sau Blagoveștenia este ziua când Biserica creștină prăznuiește vestea adusă Fecioarei Maria de Arhanghelul Gavril că va naște Fiul fără înaintași, Iisus Hristos. Sărbătoarea, situată în imediata apropiere a echinocțiului de primăvară, când sosesc rândunelele și începe cucul a cânta, este numită în Calendarul popular și Ziua Cucului. La Blagoveștenie se efectuau acte de purificare a spațiului, de alungare a șerpilor de pe lângă casă, a insectelor și omizilor din livezi: afumarea cu tămâie și cârpe arse a clădirilor, curților și vitelor (Transilvania, Banat); producerea zgomotelor de care să se sperie forțele malefice prin tragerea unui clopoțel legat de picior (Transilvania) sau lovirea fiarelor (Banat); aprinderea focurilor în grădini și livezi; scoaterea din lăzi a straielor și a țesăturilor la aerisit.
Fertilitatea în noul an era invocată prin stropitul rădăcinii prunilor cu țuică și amenințarea pomilor fructiferi cu securea că vor fi tăiați dacă nu rodesc; prin Banat și Transilvania se altoiau pomii în livezi.
Ziua fertilității divine, Blagoveștenia era considerată neprielnică pentru rodul păsărilor, animalelor și plantelor: nu se puneau cloștile sau se credea că din ouăle ouate în această zi nu ies pui; vacile nu se duceau la taur; nu se semăna porumbul (Moldova, Bucovina).
Pretutindeni ziua era un timp favorabil pentru aflarea norocului și rodului pomilor fructiferi, pentru previziuni meteorologice. Femeile strângeau apa provenită din neaua netopită pentru a fi folosită în practicile de medicină și cosmetică populară.
Documentare realizată de Valentin ANDREI
