Marcus Ulpius Traianus
După moartea lui Domiţian, a fost ales drept împărat un senator bătrân, Nerva, care nu a domnit decât un an. El l-a adoptat ca fiu pe cel mai bun general roman al vremii, Marcus Ulpius Traianus, pe care 1-a lăsat urmaș în scaunul imperial.
Traian (98-117 după Hristos), originar din Spania, din colonia romană Italica, era un militar obișnuit mai mult cu taberele decât cu intrigile de la curte. Era caracterizat drept un om simplu, dintr-o bucată, bun şi drept. Grija afacerilor interne ale statului a lăsat-o Senatului, el asumându-și conducerea armatelor romane pe câmpul de bătălie.
În afară de războaiele lui cu dacii, Traian a mai dus lupte în Asia, împotriva parţilor, popor din Persia de azi, pe care i-a învins şi supus Imperiului Roman.
În afară de titlurile obişnuite pe care le purtau împăraţii romani, lui Traian i s-a mai conferit, în timpul vieţii, ca un semn al recunoştinţei poporului, titlul de optimus princeps, cel mai bun dintre stăpânitori.
Cu Împăratul Traian se deschide o eră nouă, de renaştere şi înflorire.
Cauzele cuceririi Daciei de către romani
Încă de la începutul domniei sale, Traian a făcut pregătiri pentru cucerirea Daciei. El voia nu numai să spele ruşinea înfrângerilor lui Domiţian, dar chiar să transforme această ţară în provincie romană.
Din punctul de vedere al lui Traian, Dacia era un teritoriu greu de apărat, fiind despărţită de imperiu de fluviul Dunărea şi înconjurată de popoare barbare germane şi celtice. Dar existau motive serioase din partea romanilor de a dori cucerirea acestei provincii: graniţa Dunării şi a provinciei Illyricum, până în Italia, era prea lungă şi Traian voiau să o scurteze, cuprinzând ţările din centrul Europei.
Pe de altă parte, erau și rațiuni tactice. Romanilor, cucerind regiunea din centrul Europei, le era mai ușor ca prin la Sud şi Sud-Est să încercuiască grupul popoarelor barbare din Germania, cu care se învecinau până atunci la Rin.
Astfel, prin cucerirea Daciei şi a celorlalte provincii din centrul Europei, romanii i-ar fi ţinut pe germani ca într-un cleşte, nelăsându-i să mai năvălească înspre Galia.
Aşadar, cucerirea Daciei de către Traian n-a fost o aventură militară a unui împărat dornic de glorie, ci a fost făcută după un plan bine chibzuit, demn de înţelepciunea politică bine cunoscută a romanilor.
Însă romanii au mai fost atrași și de bogățiile naturale ale Daciei, care era o ţară cu mult pământ arabil, numai bun de agricultură, sursă importantă de hrană și de venit. În plus, mai erau şi minele de aur și de sare din Munţii Apuseni.
Documentare realizată de
Valentin ANDREI
