Ne refeream în numerele trecute ale publicației la reprezentările fitomorfe și zoomorfe de pe scoarțele care împodobeau casele din vechime. Acum vom face referire la o altă categorie de imagini aflate în vizorului creatorilor populari – ornamentele antropomorfe.
Acestea au o răspândire redusă în arta populară nemţeană, deşi, în epocile străvechi, figura umană a fost frecvent reprezentată. Cu toate că sunt puţine, formele antropomorfe întâlnite pe textilele noastre prezintă un deosebit interes. În general, sunt redaţi oamenii satelor noastre, în costumele lor specifice, într-o simplitate şi o dinamică vioaie şi foarte expresivă. Astfel, pe câteva ştergare au fost cusute figuri feminine şi masculine, care, prin repetiţia înlănţuită, au creat acel frumos ritm de horă, iar atunci când sunt înşiruite dau aceeaşi impresie de dans.
Ştergarul de perete din Gârcina este o creaţie de excepţie din toate punctele de vedere: de formă scurtă, cu decorul amplasat pe toată suprafaţa piesei, pentru a putea fi aşezat pe verticală şi organizat prin alternanţa grupelor de vrâste, cu registrele alese de luceferi şi hore. Siluetele umane sunt desăvârşit redate în costumul cu fustă triunghiulară, opinci şi căciulă cu floare. Această reprezentare de horă impresionează prin armonia proporţiilor şi dinamismul repetiţiei, conferind ştergarului valoare de unicat, cu deosebite valenţe artistice.
Slaba reprezentare a omului pe textilele de lână din această zonă a determinat răspândirea redusă a scoarţei narative. Un exemplu interesant îl constituie scoarţa cu perechi de fete ce alternează cu cocoşi, păuni şi pomi, lucrată în satul Hlăpeşti, la începutul secolului al XX-lea şi aflată în colecţia Muzeului etnografic din Iaşi. Două fete, în ţinută de oraş, au mâinile unite pentru a ţine un pomişor, iar în cealaltă mână poartă câte o umbreluţă. Reprezentări asemănătoare de siluete feminine se găsesc, cu frecvenţă mai mare, pe scoarţele ţesute în zonele de podiş ale Moldovei şi în cele din Sudul ţării.
Se remarcă existenţa izolată, în câmpul anumitor scoarţe nemţene, a unor motive antropomorfe foarte schematizate, care prezintă un interes documentar deosebit.
Documentare realizată de
Valentin ANDREI
(Elena Florescu – „Textile populare de casă din zona Neamț“,
Editura Etnologică, București, 2010)
