Din lucrarea Elenei Niculiță-Voronca, „Datinile și credințele poporului român – adunate și așezate în ordine mitologică” – gândită și realizată acum mai bine de un veac – desprindem mitul „De când e toaca”, legendă culeasă de la un anume Grigorașciuc, din satul Mahala, de lângă Cernăuți.
„Dumnezeu a dat în vis lui Noe ca să facă corabie și să ia de toate legumiile* păreche, că are să prăpădească lumea, are să deie potop. Noe a lucrat nouă ani de zile la corabie, că numai oleacă mai avea și era gata. Dar Iuda (Dracul) nu știa ce face Noe. S-a apucat ș-a făcut rachiu – atuncea l-a făcut întâi – ș-a mers la femeia lui Noe, zicând că-i niște apă, niște zamă de sacară, să-i dea lui Noe să bea și să-l întrebe la ce face el lucrul acela. Femeia a luat rachiul și, când a venit Noe seara acasă, i-a dat un păhăruț. Lui i s-a făcut a mânca și a mâncat. «Mai dă-mi unul!» A mai băut și i-a venit chef, gust de vorbă. Atunci ea l-a întrebat, iar el i-a spus că Dumnezeu i-a poruncit că are să fie potop și are să înece toată lumea, numai atâta va rămânea cât va lua el în corabie. Femeia s-a dus și-a spus diavolului. Când merge Noe a doua zi în pădure, găsește corabia sfarmată. Să pune jos și plânge, și plânge, căci amu știa că vremea se apropie. Vine îngerul la dânsul: «Ce plângi, Noe?» Iaca cum și iaca cum, «Știi din care lemn ai început-o întâi?» «Știu.» «Ia și fă o scândurică și două ciocănașe și te du pe rădăcina ceea și toacă.» El a făcut așa și, când a prins a toca, toate lemnișoarele au început a se rădica și a se pune unul lângă altul repede, până s-a făcut corabia gata la loc. Și de atunci e toaca.
Amu, dracul vede că n-are ce face, merge și zice femeii: «Tu să nu te duci în corabie, până nu m-a pomeni pe mine!» Până ce-a venit ziua ceea, Noe a chemat toate legumiile păreche, toată legumia: că șerpe, că pasere, că vită – toate au venit. Ș-a chemat și pe femeia lui: «Vină mai degrabă, că iată amuși începe!» Ea nu vinea. «Vină, îți zic, că iată te îneci!» Ea tot nu vinea. «Da’ ce dracu, zice Noe, că nu mai vii?» Atunci ea a întrat, da’ dracul: țup și el după dânsa, că l-a fost chemat. Acolo s-a făcut șoarec ș-a făcut o bortă să între apă. Însă șerpele a pus coada și-a oprit apa. Un om avea o mâță, i-a dat drumul și-a mâncat șoarecul și așa a scăpat Noe cu corabia.”
Documentare realizată de Valentin ANDREI
