În luna august, când a murit tata, am ajuns acasă învăluită într-o haină neagră și apăsătoare. El ținea foarte mult la îmbrăcăminte, la mândria unei uniforme de militar, care semnifica o autoritate pe care o și respecta. Dar, în acele momente, eu de alt fel de îmbrăcăminte aveam nevoie. Una croită special pentru durerea sufletească.
Cărțile salvează, am spus asta de multe ori. Nu a fost rană în viața mea care să nu fie spălată și apoi vindecată de câte o carte. Așa s-a întâmplat și de data aceasta, cu cartea lui Peter Beagle, A Fine and Private Place. Am găsit cartea lui Beagle chiar întâmplător, citindu-i jurnalul lui Radu Vancu, Zodia Cancerului, apărută la Editura Humanitas. Nici acum nu știu de ce m-am oprit la singurul fragment în care Radu Vancu îl menționează pe Peter Beagle. Intuiție, probabil.
După ce am citit cartea, mi s-a părut de necrezut că Peter Beagle a scris-o pe când avea doar 19 ani, devenind în ochii mei un adevărat maestru al realismului magic.
Acțiunea cărții se petrece în Cimitirul Bronx Yorkchester, acolo unde, de 19 ani, Jonathan Rebeck se ascunde de ochii lumii, locuind într-un mausoleu abandonat.
Jonathan are o putere aparte; este un bărbat înțelept și răbdător, care a abandonat existența lumească pentru a se dedica întru totul sufletelor care trec de la viață la moarte prin Cimitirul Yorkchester. Rolul pe care și l-a însușit Jonathan este de a explica și de a-i călăuzi pentru o vreme pe cei care abia au decedat, până ce desprinderea de trup este definitivă, iar sufletele sunt ridicate spre alte dimensiuni.
Viața lui Jonathan se va schimba atunci când o dragoste imposibilă înflorește între două fantome, și când el însuși ajunge să se îndrăgostească de o văduvă care își vizita soțul în același cimitir.
A Fine and Private Place a fost și va rămâne pentru mine o carte pansament. O poveste care mi s-a așezat în cale precum un puf de păpădie, din acela pe care îl prindeam atunci când eram mici și ni-l ascundeam în sân, lângă vreo dorință. Beagle descrie atât de bine emoția personajelor, a celor care se trezesc în sicriu și care apoi sunt nevoite să se smulgă din morminte, încât ai impresia că ai fost transpus pe scările din piatră ale mausoleului abandonat, în tușe de gri și de negru, în deznădejdea și melancolia unor vieți pierdute prea curând.
Marile teme ale cărții, viața în comparație cu moartea, plutesc la suprafața discuțiilor dintre cele patru personaje (și a unui corb), dar nu într-o notă deprimantă, greoaie, ci dimpotrivă, domol, precum nuferii deasupra unui lac adânc. Este atâta frumusețe și delicatețe în acest dialog, atâta sinceritate și mângâiere pentru memoria umană, care pare că are puterea de a împământeni până și fantomele celor pierduți.
Astăzi, ca cititoare, sunt curioasă dacă scriitorul Peter Beagle, la cei 19 ani de atunci, a pierdut pe cineva drag. Bineînțeles că e o curiozitate egoistă, dar indiferent de răspuns, cartea lui a fost ca un năvod aruncat în doliul meu.
A Fine and Private Place a fost publicată în România, în limba engleză, în 2023, la Editura Orion.
Autor articol: Suzănica TĂNASE
