Pentru Salonul Național de Plastică Mică de la Brăila, de fapt pentru orice salon de artă plastică, ediția cu numărul 25 este un moment special. Pe de o parte, este clipa potrivită pentru retrospectivă, pentru amintiri și evocări, pe de altă parte, reapare în scenă analiza stadiului la care manifestarea a ajuns. Momentul actual este complicat, sprijinul autorităților continuă, dar este supus unor rigori noi, naționale. Pentru cei care trudesc la fiecare ediție cu lucrări de la vreo 400 de artiști valoroși, edițiile rotunde oferă și răgazul unei introspecții, inevitabilelor întrebări asupra viitorului, dar și impulsul pentru idei noi.
Cea de a XXV-a ediție a Salonului Național de Plastică Mică Brăila este o expoziție de înaltă ținută și valoare. Participanții par a se fi pregătit special pentru acest moment aniversar, care, însă, nu a fost tratat ca atare. Festivismul a lipsit din acest eveniment, pentru că au fost atitudini mult mai profunde, implicate, față de acest salon.
Mulți dintre participanți își înscriu cu mândrie în biografia artistică mai multe ediții ale Salonului de la Brăila, astfel că ei se pregătesc de fiecare dată pentru o participare aparte, reprezentativă pentru opera lor. Anunțul Salonului apare mereu la timp, este un eveniment văzut ca sigur, dată fiind implicarea organizatorilor, autoritățile din municipiul și județul Brăila, și a echipei președintelui UAP Brăila, Gheorghe Mosorescu. Echipa urmează să gestioneze aproximativ 400 de participări, de la recepționarea trimiterilor poștale, la simeza impecabilă care ni se arată în ziua vernisajului. Efortul este deosebit și urmează o procedură complicată dar optimizată în 25 de ani de aplicare. Din imaginea completă a Salonului nu lipsește catalogul manifestării, o realizare grafică deosebită, care continuă o linie grafică originală ce îl face recognoscibil și apreciat.
În acest an, aș remarca participarea sculptorilor. Deși dimensiunile reduse ale lucrărilor de artă solicitate conform regulamentului ar trimite cu gândul mai degrabă la lucrări de pictură sau grafică, deci 2D, prezența numeroasă a lucrărilor de sculptură mică este remarcabilă. Desigur, participarea cu lucrări deosebite la Salonul de la Brăila este evidentă și pentru sculptori. În același timp, putem sesiza o evidentă redescoperire a sculpturii mici, care îi permite acestei arte să vină în viața noastră, indiferent de dimensiunile spațiului în care se desfășoară ea. În sculptura mică se întâlnesc măreția monumentală și delicata frumusețe a miniaturalului. Ni le dorim în viața noastră.
Disoluția efectului primar al dimensiunii în efectul plastic este palpabilă pe simeza celei de a XXV-a ediții a Salonului Național de Plastică Mică Brăila. Valoroșii participanți sunt cunoscuți, de multe ori, pentru creația lor de dimensiuni mari sau chiar foarte mari. Pentru Brăila ei își pun arta în spații mult reduse și nu numai că nu pierde din măreție, ci chiar câștigă valențe noi.
La Salonului Național de Plastică Mică Brăila, pe care propuneam să fie redenumit drept ceea ce este, Marele Salon Internațional de Plastică Mică, participă mulți plasticieni din București, din Brăila și Galați, de oriunde din țară, inclusiv din Basarabia. În acest moment, salonul are o istorie care îl așază în patrimoniul faptelor de artă din România și un prezent dinamic și intens, care îl face unul dintre cele mai moderne și valoroase evenimente de simeză de la noi.
Autor articol: Marius TIȚA
