Așa cum v-am obișnuit,rubrica Implicarea Socială aduce în fața cititorilor noștri oameni frumoși, cu performanțe profesionale, oameni care inspiră și bucură suflete, adevărate modele pentru societate.
Anca Iorga este personajul principal al acestui interviu. Este un om delicat, implicat, însetat de cunoaștere și dezvoltare personală și profesională. Protagonista noastră este o fericită: și-a găsit vocația și caută să-și ducă menirea la cel mai înalt nivel, cu multă iubire dăruind cunoaștere și pozitivism celor din jurul ei.
Profesor pentru învățământul primar, coach, consilier în dezvoltare personală, fondatoarea „My positive school”, autoarea cărții „Părintele perfect există. Părintele perfect ești TU”, Anca Iorga este cea care va răspunde întrebărilor noastre privitoare la proiectele dedicate copiilor și părinților.
1. Care este povestea ta, dragă Anca? Ce te-a chemat în misiunea de dascăl?
Anca Iorga: Un citat al lui Mark Twain ne spune că „există două zile importante pentru om în lume: ziua în care s-a născut şi ziua în care a aflat de ce!”. Fac de peste două decenii ceea ce iubesc şi iubesc ceea ce fac, în mijlocul copiilor, pentru copii şi pentru modelarea interiorului lor ca fiinţe solare, pozitive, cu iubire de sine, de semeni şi de frumos, sub toate formele lui… Conjug ca om şi ca dascăl, zi de zi, la prezentul continuu, verbele a fi, a iubi şi a dărui. Însă povestea mea începe chiar cu mult timp în urmă, căci de când mă ştiu „un boţ de om”, chiar de pe la 3 ani neîmpliniţi, misiunea de dascăl începeam şi pe bunicii mei ca primi discipoli îi aveam. Imediat ce de la grădiniţă soseam, la lecţii îi scoteam. Cu trecerea anilor, la vârstă şcolară, cu verişoarele în vacanţă, în grădina bunicilor organizam şcoala de vară, iar mai apoi cu sora mai mică elemente ale didacticii aplicam şi caietele cu zel i le corectam. Încet-încet flacăra vie, menirea ce urma să fie, la suprafaţă a ieşit, iar dorinţa de a deveni profesor s-a împlinit. Oricând ar fi s-o iau de la-nceput, aş merge cu bucurie pe acelaşi drum, căci cred cu tărie că nu venim degeaba pe pământ, ci cu un anume scop în noi la naştere adânc aşezat, de către Divinitate predestinat. Datoria fiecăruia este să ni-l descoperim şi talantul cu folos să-l înmulţim.
2. Care consideri a fi profilul dascălului perfect, în zilele noastre?
Anca Iorga: „Cine se pregăteşte este deja!” – Aristotel în Antichitate spunea. Căutăm în exterior ceea ce avem în interior. Cei către copii chemaţi, suntem deja dascăli perfecţi. Din viaţa noastră clipe elevilor noştri dăruind, din fiinţa noastră părţi oferind, în a lor înflorire timp şi energie investind, mentori cu toţii ne numim. Perfecţiunea acceptată, chiar din imperfecţiune extrasă, este implicit câştigată, căci nu există un act de iubire mai mare, decât să-i oferi altuia darul Cunoaşterii tale.
3. Cum vezi legătura dintre profesori și elevi în anul 2023?
Anca Iorga: Cred cu tărie că indiferent de timpuri şi vremuri, dincolo de provocările inerente ale etapelor evoluţiei noastre ca oameni, noi, profesorii şi elevii, am avut şi vom avea privilegiul de a crea o relaţie specială, unică şi cu putere extraordinară de metamorfozare a puiului de om în acel OM mare. A fi co-creator alături de părinte pentru ale copiilor destine este o misiune mare şi plină de onoare, pe care Universul ne-o încredinţează în continuare. Dacă relaţia elev-profesor din perspectiva psihosociologului francez Jacques Salomé am privi, ca pe o eşarfă am putea-o închipui şi pas cu pas trainic, de ambele părţi, am construi. Iar secretele în acronimul E.Ş.A.R.F.Ă. ascunse ar fi: Empatie-Simpatie-Asumare-Recunoştinţă-Fascinaţie-Autodevenire. Mintea şi sufletul copiilor am îmbogăţi, iar mulţumirea noastră, am spori. Fiindcă „mintea se îmbogăţeşte prin ceea ce primeşte, iar inima cu ceea ce dăruieşte.” (Victor Hugo)
4. Ai fost mereu un cadru didactic devotat, implicat, ceea ce te-a orientat către dezvoltare profesională continuă. Care consideri că sunt principalele nevoi ale copiilor de astăzi, din punct de vedere psiho-emoțional?
Anca Iorga: Totul se rezumă la Iubire. Cu cât pe scara conştiinţei a lui Hawkins în evoluţia noastră urcăm, cu atât mai mult acest adevăr conştientizăm: cu o vibraţie energetică înaltă aproximată la 500 MHz „Iubirea este cea mai puternică forţă din lume.” Toate cercetările din psihologie, sociologie, neuroştiinţe, ştiinţa fericirii (The Science of Happiness) converg într-un singur sens: cea mai mare nevoie a fiinţei umane este nevoia de iubire. O veche legendă indiană ne povesteşte cum sufletul copilului prin lume rătăceşte când dragoste nu primeşte; pleacă din corp şi hoinăreşte, până iubire găseşte. Unele suflete se pot înstrăina atât de tare, încât ajung la câţiva kilometri depărtare, iar pe parcursul vieţii tot caută să-şi aducă spiritul „acasă”. În zilele noastre, cu cât avansăm în era tehnologiei, a inteligenţei artificiale, cu atât mai ferventă este nevoia de a transcende emoţii înălţătoare. Copiii au o pregnantă „foame de iubire”, dorinţa permanentă de a fi validaţi, încurajaţi, de fapt nevoia de a fi văzuţi, acceptaţi şi iubiţi: „Te văd! Te accept aşa cum eşti! Te iubesc necondiţionat!” Atât timp cât se simt iubiţi, copiii înfloresc pe toate planurile, precum florile sub mângâierea razelor blânde ale soarelui, învaţă în siguranţă lecţia zborului, inserează în subconştientul lor valori eterne şi virtuţi perene, sedimentează pas cu pas ingredientul principal al reuşitei în viaţă, denumit ÎNCREDERE DE SINE. Hrăniţi copiii cu iubire înainte de toate,/ Cât de mult se poate, prin orice modalitate!/ Cu-n gând de bine,/ Cu încredere de sine./ Cu vorbe dulci de-ncurajare,/ La orice pas cu o îmbrăţişare./ Mereu cu o privire blândă,/ Sorbită-ndat de firea lor plăpândă./ Cu laude şi cu apreciere,/ Cu-n zâmbet şi c-o mângâiere.
5. Ce te motivează pe tine, ca dascăl, în munca cu noile generații de copii?
Anca Iorga: Cresc alături de elevii mei… Evoluez odată cu ei. După fiecare promoţie trăiesc câte o revelaţie. Constat că împreună am înflorit şi m-am îmbogăţit cu tot ceea ce ei au devenit. Mă umplu de bucuria lucrului dus la frumos sfârşit când văd de unde am pornit şi cât de mult lumina în fiece copil am sporit. Iar orice nouă generaţie este izvor nesecat de inspiraţie pentru creaţie. Mă motivează şi o mică îmbrăţişare sau a lor felicitare şi momentele când observ palpabil că îşi sporesc în ei încrederea din ce în ce mai tare. Iar peste ani veştile bune aflate, sunt un imbold şi o reală determinare spre a investi în plan personal şi profesional plus-valoare. Mă emoţionează mereu faptul de a fi o parte chiar şi trecătoare, din povestea cea mai importantă pentru fiecare, orchestrată de o Putere mult mai mare.
6. Vorbește-ne despre proiectul „My Positive School”! Ce își propune această școală? Cui se adresează și care sunt cursurile promovate?
Anca Iorga: „Eu îmi visez picturile, iar apoi îmi pictez visurile.” – obişnuia să spună Vincent Van Gogh despre opera sa. O şcoală de dezvoltare personală pentru copii şi părinţi am visat şi astfel „My Positive School” am creat. A luat naştere din iubire şi lumină, din dorinţa de a împărtăşi cunoaştere celor mici şi celor mari, atunci când soseşte pentru fiecare în parte ceasul de a se îmbogăţi la interior pentru a străluci la exterior. Ne propunem a fi aproape de copiii ce au nevoie de ajutor în autocunoaştere şi dezvoltarea încrederii de sine şi de părinţii harnici şi darnici, conştienţi de rolul lor în formarea acesteia. Am conceput toate activităţile pe baza metodelor Educaţiei Pozitive. În urma absolvirii unui modul masteral în Statele Unite în Positive Psychology, am creat o metodă de lucru a şcolii noastre, respectiv „Metoda 5A” (Acceptare-Afecţiune-Atenţie-Autonomie-Autocunoaştere), o piramidă ce incumbă nevoile cardinale ale copiilor ce sunt necesare de împlinit în dezvoltarea holistică a încrederii de sine. Cursurile noastre vin în completarea a tot ceea ce oferă sistemul educaţional standard, ca o plus valoare în formare, cu accent pe inteligenţa emoţională şi socio-adaptativă. Primează creşterea încrederii de sine, motivaţia constructivă şi dezvoltarea creativităţii şi a inteligenţelor multiple. Pentru că, dincolo de informaţii, de cărţi, caiete, manuale, cataloage şi carnete de note există sufletul copiilor… şi acesta aşteaptă să fie hrănit, văzut, ascultat şi validat. De la vârste fragede li se formează caracterul, rezilienţa, empatia, compasiunea, determinarea de a-şi împlini visurile, iar dezvoltarea personală presupune să înveţe despre ei, despre ceea ce sunt şi ceea ce vor să devină. Să-şi contruiască ei înşişi filonul unui Sine cât mai Autentic!
7. „My Positive School” nu este singurul tău proiect pentru copii! Ce alte demersuri ai mai demarat pentru cei mici? Ai gândit inclusiv tabere pentru vară.
Anca Iorga: Ceea ce oferim copiilor şi părinţilor în pleiada de activităţi se desfăşoară pe trei mari direcţii, în 3 programe: „Happy Kids”– ateliere, cursuri de dezvoltare personală, limbi străine (limba germană online, în colaborare cu un formator român, profesor în Germania), curs de prim ajutor pentru copii –„Micul Salvator” (cu formator expert acreditat în Educaţie medicală), curs de Aritmetică mentală şi Matematică distractivă, curs de cultură generală, hărţi mentale prin metoda Tony Buzan, curs de citire rapidă şi multe ateliere creative. Al doilea program se intitulează „Happy Parents” – gândit ca o altfel de şcoală a părinţilor, care vizează pe de o parte investiţia în dezvoltarea personală a acestora şi pe de altă parte familiarizarea cu metodele Educaţiei Pozitive pentru dezvoltarea încrederii de sine a propriilor copii. Iar a treia viziune este programul „Happy Family”, al cărui deziderat este de a-i conecta în energia iubirii pe copii şi părinţi, în acelaşi timp şi spaţiu, în ateliere/tabere comune şi de a-i reuni, a-i pune la propriu unul lângă altul, de mână, inimă lângă inimă, pe drumul Autocunoaşterii şi Autodevenirii, ca un moment magic de întoarcere la matcă. Momentan taberele de dezvoltare personală „My Positive Bootcamp” doar pentru copii am reuşit să le organizăm, căci vara la munte, în energia naturii ne place să ne mutăm, şi timp de o săptămână exponenţial să creştem, pozitivism să generăm şi plus-valoare încrederii de sine să-i dăm.
8. Ești autoarea cărții „Părintele perfect există. Părintele perfect eşti TU”. Ce a stat la inspirația acestei lucrări?
Anca Iorga: Cartea „Părintele perfect există. Părintele perfect eşti TU” este pentru mine un proiect de suflet amplu, început cu mulţi ani în urmă, care s-a lăsat mult aşteptat, căci la el cu dedicare în mai multe etape am lucrat. Iar astăzi, constat că a meritat să-l duc la bun de tipar, căci pentru părinţii-cititori este un real dar. Ea încununează toată cunoaşterea şi evoluţia din plan personal şi experienţa mea la catedră, în plan profesional. Am scris această carte din dragoste de copii, cu multă muncă şi pasiune investită în meseria de dascăl, cu dăruire pentru părinţi şi speranţă în acel „mai bine” pentru generaţiile viitoare. M-au inspirat minunata mea fiică şi „copiii mei dragi de la şcoală”. Ei mi-au confirmat zi de zi faptul că, în călătoria lor prin viaţă, au nevoie de mentori, de călăuze drepte, de exemple pline de numinozitate, adică de noi, aceşti părinţi prezenţi şi conştienţi, pasionaţi şi luminaţi, iubitori şi dăruitori.
9. Care sunt principalele subiecte abordate în cartea ta?
Anca Iorga: Cartea este de fapt o celebrare a părintelui perfect din noi, care se vrea scos la lumină, precum Marea statuie din aur a lui Buddha din Bangkok, Thailanda, acoperită de straturi de lut, ce a aşteptat timp de peste jumătate de secol să strălucească din nou. Firul roşu al cărţii este legat de importanţa părintelui în formarea caracterului copilului. Fie că recunoaştem sau nu, părinţii sunt pentru copiii lor reperele statorniciei pe harta vieţii, sunt principalele exemple călăuzitoare în existenţa lor, sunt pilonii pe care se sprijină construcţia destinului fiecărui copil. Sunt sursa şi resursa evoluţiei, contextul lor primordial de creştere. Mi-am luat un angajament – acela de a le readuce aminte părinţilor cine sunt şi câtă importanţă au în viaţa copiilor lor. Prin subiectele abordate în această carte m-am erijat în rolul de exponent al dorinţelor arzătoare ale copiilor: nevoia de a fi acceptaţi şi iubiţi necondiţionat, de a fi autonomi şi încrezători în ei înşişi şi de a avea acces la cât mai multe canale de autocunoaştere. Toate acestea fiindu-le indispensabile în călătoria lor către împlinire.
10. De ce este important pentru un părinte să citească această carte?
Anca Iorga: Este o alegere personală „specializarea” în meseria de părinte. Nu există nici manual, nici cod între ocupaţiile standard; copiii vin în viaţa noastră ca un DAR şi darurile nu au instrucţiuni de utilizare. Sarcina noastră este să ne adaptăm, să inventăm şi să ne reinventăm, să învăţăm, să fim creativi şi cu resursele pe care le putem accesa să ne autoeducăm, să ne formăm ca părinţi mai buni şi mai răbdători, cu paşi mici, dar siguri, azi mai mult ca ieri şi mâine mai mult ca astăzi, mai puternici de la o etapă la alta, mai înţelepţi de la un copil la altul. Cu o carte citită, lumea poate un părinte nu o va schimba, dar cu siguranţă, de ignoranţă se va îndepărta şi către lumină se va îndrepta. Dintr-o altă perspectivă, fiecare va vedea propria misiune şi rolul predestinat ca părinte în această lume.
11. Ai inspirat și elevii la scris, conturând cărți cu povestioare relatate chiar de cei mici. Cum au răspuns copiii la acest demers? Care sunt subiectele pe care adoră să le abordeze în scrierile lor?
Anca Iorga: Din drag de scris şi pasiune pentru carte, am dăruit harul condeiului copiilor şi astfel „flacăra vie” merge mai departe. Păstrând tradiţia de peste 15 ani şi trei generaţii formate pe băncile Şcolii Gimnaziale Nr. 3, cu mult drag, i-am îndrumat pe absolvenţii claselor primare, în „Micii scriitori” să se erijeze şi propria carte să realizeze. Din izvorul lor nesecat de ispiraţie, cu poezii, cugetări sau poveşti pentru copii, au conturat a lor creaţie. Cărţile „Anotimpurile în poeziile copiilor” (2013); „Din cugetările copiilor” (2018); „Poveşti cu tâlc de pe-al copiilor tărâm” (2023) lumina tiparului au văzut şi multă împlinire copiilor au adus. Din lumea magică a copilăriei, cu entuziasm au desprins rimele, au dat viaţă personajelor, poveşti cu morală au creionat şi învăţături cu ei, pentru viaţă, au luat. Prin joc şi multă dăruire şi-au îmbogăţit „biblioteca interioară” cu o carte lăsată moştenire următoarelor generaţii, ca dulce amintire. Iar când cărţile în braţe ca autori „adevăraţi” şi le-au cuprins, au câştigat încredere de sine şi certitudinea că orice vis poate fi atins.
12. La ce nou proiect profesional se gândește Anca Iorga pentru viitor?
Anca Iorga: Când un proiect este dus la destinaţie, urmează altul în procesul de creaţie. Aşa cum am precizat anterior, în ultimii trei ani portofoliul de activităţi pentru copii am prioritizat, iar activităţile cu părinţii urmează pe lista de organizat. Vom redeschide înscrierile pentru cursul „Cum îmi ajut copilul să-şi crească încrederea de sine, în 5 paşi simpli” şi vom iniţia taberele de dezvoltare personală mixte (copil-părinte), din Programul „Happy Family”. Iar în plan pur personal, mă las dusă de inspiraţie, pentru cartea în lucru, ce tratează subiectul încrederii de sine, cu fascinaţie şi care va aduce la dublu, şi copiilor şi părinţilor, o reală revelaţie.
13. Un gând pentru acei părinți care tind să devină părinți perfecți…
Anca Iorga: Dragă părinte, nu uita: Ești părinte perfect în fiecare clipă din viața ta! Ai fost ales, deci ești și vei fi mereu, părintele potrivit pentru copilul tău! Împreună veți crește și veți înflori, visuri veți îndeplini, fericiți veți fi, predestinări veți împlini! Acceptă-ţi a ta misiune şi-nlătură pe „im” din imperfecţiune! Bucură-te pe deplin în orice clipă de a ta minune, ce ai adus-o într-un moment anume, întru Lumină şi Iubire, pe această lume!
Interviu realizat de
Oana-Talida COZMA
