Tradiții

LECŢIA DE ETNOGRAFIE –  POMUL VIEŢII, pe scoarţa cu brazi de la Săvineşti

Printre caracteristicile de bază ale poporului român s-au aflat mereu înţelepciunea şi imaginaţia. Mărturie în acest sens stau obiectele decorative ale interiorului caselor, meşterite de veacuri de ţărănci în vremea rece a anotimpului hibernal, fie în propria casă, fie în cadrul mănăstirilor. Bogăţia formelor care împodobeau odăile ne dovedeşte imaginaţia, în timp ce înţelepciunea ne este arătată de simbolistica ornamentelor aflate pe scoarţe.

Cea mai importantă şi foarte răspândită imagine regăsită în gospodăria românului este cea a Pomului vieţii. Simbol cu puternice implicații spirituale, care exprimă armonia dintre Divin și lumesc, dintre Cer și Pământ, dintre Creator și Creație, Pomul vieţii înlesnește comuniunea între cele trei niveluri ale cosmosului: cel subteran, prin rădăcini; suprafața Pământului, prin trunchi și crengile de jos; Înaltul, prin ramurile dinspre vârf.

Pomul (Copacul) vieţii a fost reprezentat pe mai toate categoriile de textile, în diferite forme şi tehnici, însă dezvoltarea cea mai importantă s-a realizat în câmpurile lăicerelor şi, mai ales, ale scoarţelor.

În ţinutul nostru, Pomul a fost reprezentat mai cu seamă prin intermediul bradului. Specialistul etnograf Elena Florescu explică acest lucru prin faptul că „locuitorii din satele de la poalele munţilor Neamţului s-au născut şi au trăit la umbra bradului, specie care le-a influenţat puternic traiul. Bradul a oferit umbră şi răcoare din timpul verii, lemnul de foc pe timpul iernii. Forma lui desăvârşită şi permanenţa frunzelor verzi au determinat alegerea lui ca simbol al simetriei şi veşniciei.“

În lucrarea sa „Textile populare de casă din zona Neamţ“ (Editura Etnologică, Bucureşti, 2010), dr. Elena Florescu analizează un model aparte, „scoarţa cu brazi de la Săvineşti“, aflată în colecţia Muzeului de Etnografie din Piatra-Neamţ. Aflăm astfel că întregul ansamblu exprimă o conexiune între Cer și Pământ şi viaţă. „Zigzagurile mari, ilustratoare ale alternanţei deal – vale sau a unduirii apei, delimitează cinci câmpuri romboidale în care este înscrisă viaţa“. Imaginea este redată prin intermediul a „patru forme integrale de brazi şi o reprezentare antropomorfă foarte schematizată. Rădăcina bradului, marcată printr-un soclu mic, simbolizează izvorul vieţii. Tulpina înaltă, cu cinci perechi de crengi, oblice şi ascendente, simetrice şi inegale, este segmentată cu câteva linii orizontale, pentru delimitarea etapelor existenţei.“

Multitudinea de semnificaţii atribuite acestei scoarţe, precum şi „valoarea sa documentară şi artistică“ o determină pe Elena Florescu să catalogheze acest obiect drept „una dintre cele mai remarcabile ţesături populare din Neamţ“.

Pomul vieţii apare şi pe multe alte obiecte de decorare a interiorului ţărănesc, el regăsindu-se şi pe lăicerele, ştergarele, păretarele din Filioara, Rediu, Borleşti, Petricani, Bodeşti, Vânători ori la mănăstirile din Agapia sau Văratec.

Documentare realizată de Valentin ANDREI