Forme vegetale pe scoarța de la Războieni
Ornamentele fitomorfe (în formă de plante) au avut cel mai important rol în ornamentele textilelor populare din zona noastră.
O formă vegetală complexă este regăsită pe o scoarță țesută, aflată în colecția Muzeului de Etnografie din Piatra-Neamț. La capătul de jos se află țesut înscrisul „M-rea Războieni“, iar la capătul de sus, anul 1926. Despre această valoare etnografică, Elena Florescu, inițiatoarea primei colecții nemțene de gen, se pronunță: „Datorită înaltului grad de stilizare, motivul este foarte greu de identificat; posibil a fi interpretat drept pom, con de brad, fruct de pădure ori floare. Risipite în fondul foarte larg, de culoare albastră, aceste reprezentări vegetale unice sunt realizate într-o policromie variată, capabilă să învioreze deosebita simplitate a câmpului“.
Pomul vieții pe covoarele de la Văratec
Cel mai des, țesătoarele din vechime au reprezentat, lucrând în stative, pomul vieții, acest simbol universal al creștinismului prin care era sugerată, pe de o parte, ciclicitatea moarte-regenerare, pe de altă parte viața în continuă evoluție, prin cele trei niveluri ale cosmosului: cel subteran, prin rădăcini; suprafața pământului, prin trunchi și crengile de jos ; înaltul, prin ramurile dinspre vârf.
Casa memorială „Alexandru Vlahuță“ de la Văratec adăpostește o scoarță de mare valoare, datând din veacul al XIX-lea. Nestemata etnografică dezvoltă – în două câmpuri largi, mărginite de registre cu motive abstracte –, două forme monumentale ale pomului vieții. Compoziția redă elementele acestui străvechi simbol: rădăcina, printr-un soclu în trepte din care ies mai multe încrengături; tulpina – dreaptă, cu crengi oblice, inegale și asimetrice, încărcate cu frunze, flori și fructe de mari dimensiuni. Nu lipsesc nici apărătorii pomului, redați printr-o formă originală: un șir oblic de romburi, fiind prezent și un prădător – pasărea din vârful tulpinii.
O altă scoarță valoroasă de la Văratec, expusă în Muzeul mănăstirii, datată de la 1854, are înșiruiți pomi grandioși, cu ramuri încărcate cu boboci, crini, frunze și „moriști”, care alternează cu o serie de cârduri transversale de păsări, toate dispuse într-un câmp foarte larg.
Prin descrierea acestor trei valori din lada de zestre a ținutului Neamț, sperăm că v-am stârnit curiozitatea de a merge și de a le admira, atât la Muzeul de Etnografie din Piatra-Neamț, cât și în cele două locuri încărcate de istorie și de frumos: Războieni și Văratec.
Documentare realizată de
Valentin ANDREI
(Elena Florescu – Textile populare de casă din zona Neamț, Editura Etnologică, București, 2010)
