În jurul Cetăţii se păstrează din bătrâni o mulţime de legende şi poveşti.
Astfel se spune că până nu demult în urmă, se mai vedeau gurile hrubelor şi beciurilor din cetate, unde s-ar fi aflând ascunse mari averi. Una din aceste hrube ar fi comunicat cu canalul prin care se ducea apă la fântâna din cetate şi servea ca loc ascuns de legătură şi comunicare pentru cei din cetate cu un anumit loc, mai îndepărtat din afară. De altfel, faima comorilor ascunse în cetate i-a făcut pe mulţi să cheltuiască mari sume cu căutarea lor.
În legătură cu avuţiile fantastice pe care poporul le crede ascunse în tainiţele Cetăţii, un bătrân din Târg mi-a povestit următoarea întâmplare, despre care auzise şi el de la alţii: un om necăjit din Condreni, un sătişor chiar sub cetate, din câte galiţe a avut, rămăsese numai cu un răţoiu frumos, la care ţinea ca la un lucru mare. Într-o zi bagă el de seamă că răţoiul naibei n-a mai venit acasă şi se apucă să-l caute. Cercetează prin vecini, se ia în lungul pârâului Neamţ, scotoceşte prin pârâul Cetăţii. Nu-l găseşte nicăieri. După câteva zile, numai iacă soseşte răţoiul plin de glod şi jumulit ca vai de el. A doua zi omul se pune la pândă să vadă pe unde hoinăreşte gadina şi, nu mică-i fu mirarea, când văzu răţoiul intrând într-o scobitură adâncă, făcută în pământ sub cetate. Era aici gura unei hrube nesfârşite.
Cum îi vine răţoiul acasă, de frică să nu-l prăpădească, îi şi face gâtul roş. Când cenătuia omul pasărea după obişnuita rânduială gospodărească, ce să găsească în guşa ei? Un coşcogeamite napoleon. Se vede că zărind răţoiul în plimbările lui prin hrubă aurul strălucind, l-a înhăpat repede, cu lăcomia cunoscută a acestui neam de păsări.
Întâmplarea aceasta l-a îndemnat pe bietul om să scormonească şi el pe urmele răţoiului şi se apucă de săpat, în puterea nopţii. Când era aproape să ajungă de gârliciu, i se arată din întunericul hrubei o vedenie înfricoşată, care l-a lecuit pentru totdeauna de comori. S-a mângâiat şi el gândind la vorba bătrânească, „sărac şi curat“.
(preot Constantin Matasă, „Cetatea Neamţului“, Editura „Constantin Matasă“, Piatra-Neamţ, 2017)
