Ne-am referit în numărul trecut la una dintre variantele posibile care să explice originea denumirii Muntelui Ceahlău. Lingvistul Hariton Tiktin, în 1903, se alătura lui Nicolae Densuşianu și amândoi au confirmat concluzia trasă de Sextil Puşcariu, cum că muntele a fost numit după pasăre, aceasta fiind vulturul pleşuv, sau vulturul ceahlău, aşa cum îl denumeau în trecut localnicii.
Disputa Dicţionarelor
Aceasta nu este singura variantă. O alta, care nu are legătură cu ornitologia, pleacă de la înălţimile muntelui, de la piscurile sale. Puţin după apariţia Dicţionarului româno-german al lui Tiklin, în 1924, un alt filolog al vremii, A. Resmeriţă, originar din ţinutul Neamţ, editează Dicţionarul etimologico-semantic al limbei române (Editura Ramuri, Craiova), în care afirmă că denumirea de Ceahlău este de origine dacică, însemnând o înălţime conică, rotundă (kiklin – ciclău), numele de ţiclău fiind dat unor vârfuri înalte. De la ciclău s-a ajuns uşor la ceahlău.
Ţiclău, termen folosit înainte şi de Asachi
În sprijinul acestei ipoteze poate fi invocat Gheorghe Asachi, trăitor o vreme al urbei Piatra, aici unde, în 1841, întemeia prima fabrică de hârtie a oraşului (celebră în epocă ca „moara lui Asachi“). În însemnările sale de călătorie, făcând referire la muntele Pion, cărturarul moldovean foloseşte termenul de Ţiclău.Atunci când ajunge pe platoul întins de pe coama muntelui, el vede vârful cel mai înalt, Ţiclăul.
Părerea doctorului Iacomi
Ca om care a bătătorit ani de-a rândul cărările Ceahlăului, munte pe care l-a îndrăgit în aceeaşi măsură în care a iubit şi profesia de medic chirurg (pe plan profesional a fost distins cu Bisturiul de Aur, cea mai înaltă distincţie la care poate aspira un chirurg), doctorul Gheorghe Iacomi susține că este mai aproape de adevăr prima variantă, cea a termenului care derivă de la denumirea vulturului pleşuv.
În decursul timpului, cât a cutreierat potecile Ceahlăului, doctorul Iacomi a stat de vorbă cu foarte mulţi localnici, ceea ce l-a făcut să ia în calcul şi posibilitatea ca mai întâi muntele să fi fost numit ţiclău – adică înălţime cu vorf mai mult sau mai puţin rotunjit – ulterior apărând şi denumirea derivată de la vultur (ceahlău, cealhău). Şi conchide: până la urmă, noul nume a predominat, iar cel vechi a încetat să mai semnifice muntele în ansamblul său, ci doar un vârf.
Mergând înapoi pe firul timpului, aflăm de faptul că un alt cărturar, Dimitrie Cantemir, pomeneşte în Descriptio Moldaviae, o altă denumire atunci când se referă la muntele Ceahlău. Dar despre o a treia variantă vom face referire în numărul următor.
Documentare realizată de Valentin ANDREI
Foto: Ștefan Daniel TOMA
