Meşterul Vasile Găman s-a născut în anul 1936, în satul Lunca, la Vînători-Neamt, unde trăiește și astăzi. Rămas orfan încă din copilărie, când părintele său, Gheorghe, a murit în luptele celui de-al doilea război mondial, a fost îndrumat să iubească lemnul de către bunicul său, Vasile Găman. Copilăria i-a fost marcată de conflictele armate mondiale care s-au dat şi pe dealurile din jurul satului său natal, momente ce le povestește și în cărțile sale, sau de câte ori are prilejul.
,,De sculptat am învățat de la bătrănii satului, pentru că tatăl meu a murit pe front, Am început cu cuțitul să-mi fac piese de șah, ca să am cu ce mă juca cu ceilalți copii. Aveam 9-10 ani”, povestește meșterul.
În 1956 a absolvit Școala de Artă și Meserii din Tîrgu Neamt, iar cu timpul, s-a specializat pe meșteșuguri precum sculptură în lemn, tâmplărie și chiar, dulgherie.
,,Am învățat prelucrarea lemnului, la început făceam ciubele, putinele sau dogănele. Am furat meserie de la unul de la altul, din sat, iar la școală am fost șef de echipă pentru că știam deja să lucrez”, completează Vasile Găman.
Pasionat de istorie, restaurare și lucrul în lemn, Vasile Găman a colecţionat obiecte şi unelte arhaice, desprinse din viaţa satului românesc. Astfel, în urmă cu 50 de ani, meşterul a inaugurat o casă-muzeu, care prezintă lucrări, persoanele, sculptate în lemn, dar și obiectele arhaice colecționate de-a lungul timpului.
,,Casa-muzeu are 50 de ani de când a fost deschisă. După ce am învățat restaurarea monumentelor istorice,de la aerheologi de la București, am venit acasă și am început să-mi adun lucruri vechi de la bătrânii noștri” , mai spune colecționarul.
În activitatea sa meșteșugărească, Vasile Găman a lucrat intens, modelând lemnul prin sculptură, după talentul şi iscusința sa. S-a impus ca membru de marcă al Academiei Artelor Tradiţionale din România şi al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saecularae” Neamț, creațiile lui fiind foarte apreciațe. Sculpturile ce-i poartă semnătura pot fi admirate în peste 40 de biserici din ţară, unde acesta a lucrat stranele şi catapetesmele.
,,În biserici am început să lucrez după ce am ieșit meseriaș. Prima dată am fost tâmplar, apoi am trecut la încrustrat lemnului, pe urmă monumente istorice, iar apoi, am învățat să repar și să recondiționez catapetesme vechi. Așa am tot progresat, până am învățat să fac catapetesme noi. Am trecut prin toate fazele vieții, iar societatea românească m-a obligat să învăț meserie”, mai adaugă Vasile Găman.
Veșnic pasionat de istorie, Vasile Găman a redat cu dibăcie în lemn chipuri de conducatori români, cum ar fi: Burebista, Decebal, Traian, Ştefan cel Mare sau Mihai Viteazul. Sculpturile pot fi admirate chiar la porţile de la intrarea în casa-muzeu, din Vânători, Neamț.
,,Când vedeam o lucrare veche, urmăream cum era lucrată și încercam să o reproduc și eu. Am făcut sinți, apoi am trecut la voievozi. Am sculptat toată istoria României”, relatează meșterul.
Pasiunea sa pentru arta populară l-a îndemnat ca de-a lungul timpului, să colecţioneze obiecte vechi, reprezentative pentru istoria, tradiția şi viaţa tăranului român.Colecţia sa din casa muzeu, însumează peste 3000 de exponate, obiecte şi unelte vechi, cărţi, icoane, costume populare, măşti, medalii sau monede.
Cu pricepere și ingeniozitate, Vasile Găman a lucrat de-a lungul timpului diverse piese bisericesti ca strane, catapetesme, cruci sau troițe. De asemena, și-a manifestat talentul lucrând și piese de mobilier casnice ca blidare, fotolii, porți, uși şi chiar ferestre. A folosit din belșug în sculpturile sale, simboluri religioase și laice, dând valoare și autenticitate creațiilor realizate de el. A lucrat, pentru mănăstirile Secu, Neamţ, Agapia veche, Agapia nouă sau Almaş, diverse obiecte de cult religios din lemn, și a restaurat, în special catapetesme.
Talentul și implicarea lui Vasile Găman, nu au rămas nerăsplătite, bucurându-se de aprecierea și dragostea comunității locale. La 27 august 2006, meșterul a primit și Titlul de CETĂŢEAN DE ONOARE al comunei Vânători-Neamţ.
Dacă, ajungeți în comuna Vânători -Neamț, nu ezitați să-l căutaţi. Fire deschisă, veselă, Vasile Găman vă va impărtăși cu plăcere din dragostea lui pentru tradiție, pentru scluptură, dar și povești uitate în negura timpului din istoria României.
,,Rog copiii să nu uite istoria României și trectul în luptă a poporului român. Cum au păstrat istoria bătrânii noștri, așa trebuie să o ducem și noi mai departe. Avem obligația aceasta să cunoaștem de unde ne tragem ca popor, ca națiune”, povestește Vasile Gaman, cu zâmbetul pe buze.
