Cel mai popular regizor de film contemporan din România este, fără îndoială, Nae Caranfil. Mult mai puțin cunoscut este însă regizorul de teatru Nae Caranfil. Și nu mă refer doar la cel care, din decembrie 2018, se bucură de succes pe scena Naționalului bucureștean, deopotrivă ca dramaturg și ca regizor, cu spectacolul „Papagalul mut“.
Gândul îmi fuge la tânărul regizor de 27 de ani, care monta la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț musicalul „Bună seara, domnule Wilde!“ (premiera a avut loc pe 2 aprilie 1987), o adaptare de Eugen Mirea și Henry Mălineanu, după comedia „Ce înseamnă să fii onest“, a lui Oscar Wilde.
Caranfil avea la dispoziție – după cum declara într-un interviu acordat ziarului „Ceahlăul“ – „o trupă efervescentă“, cu actori aflați „într-o concurență perpetuă, benefică, atât pentru ei, cât și pentru teatru“. Distribuția era cu adevărat de milioane. Oscar Wilde era interpretat de Paul Chiribuță, căruia îi dădeau replica Oana Pellea, Maia Morgenstern, Claudiu Istodor sau Constantin Ghenescu.
Cam în aceeași perioadă, Caranfil lucra la un scenariu care avea să stea la baza lungmetrajului său de debut, coproducția franco-română „È pericoloso sporgersi“. În 1993, filmul s-a lansat în secţiunea paralelă „Quinzaine des Réalisateurs“ a Festivalului de la Cannes, fiind apoi selecționat și premiat în mai multe festivaluri.
Deși acțiunea era plasată în deceniul nouă, scenariul nu ar fi putut trece de cenzură până în 1989. Asta pentru că „È pericoloso sporgersi“ este un film despre evadarea dintr-o lume restrictivă, despre năzuința către un „dincolo“ la care poți ajunge doar prin sacrificii. Sugestiv, titlul în italiană (ce s-ar putea traduce literal prin „E periculos să vă aplecați“) provine din mediul feroviar, fiind unul dintre mesajele inscripționate, în diverse limbi, pe plăcuțele din trenurile României socialiste.
Această încântătoare comedie dulce-amăruie este împărțită în trei capitole („Eleva“, „Actorul“ și „Soldatul“), fiecare dintre ele prezentând evenimentele din perspectiva unui alt personaj principal. Capitolul median, avându-l în prim-plan pe „Dino“ (George Alexandru), abordează ironic lumea teatrului din epocă (la fel cum în celelalte secțiuni erau satirizate sistemul educațional și serviciul militar obligatoriu), prilejul fiind oferit de vizita unei trupe bucureștene la un teatru provincial. Și, chiar dacă secvențele din această lume sunt filmate în Teatrul Odeon din Capitală, sunt convins că o sursă majoră de inspirație pentru Caranfil a fost perioada petrecută de el în Piatra Neamț, pentru pregătirea spectacolului din 1987.
„È pericoloso sporgersi“ este disponibil pe canalul de YouTube al platformei Cinepub. Nu ezitați să-l (re)vedeți!
Mihai Fulger
„È pericoloso sporgersi“ 
„È pericoloso sporgersi“ 
„È pericoloso sporgersi“ 
Oana Pellea și Maia Morgenstern în „Bună seara, domnule Wilde!”
