Într-unul dintre cele mai mari și mai artistice orașe ale României – Cluj Napoca, redeschiderea – după mai bine de 20 de ani – a unei galerii a Uniunii Artiștilor Plastici, este un eveniment mai mult decât emoționant. Miracolul s-a întâmplat pe 26 iulie, atunci când Galeria „Parter”, din str. Iuliu Maniu, nr. 3, s-a umplut de efervescență artistică. Prima manifestare expozițională găzduită de noul spațiu al artelor vizuale a fost întâlnirea cu arta lui Cornel Brudașcu și a lui Ștefan Bertalan. Cei doi aparțin generației pe care astăzi o numim a Neoavangardei românești: artiști deja activi la mijlocul anilor ‘60, ale căror lucrări au însemnat o evoluție remarcabilă în acele timpuri – nu doar față de goliciunea ideologizată a culturii oficiale, ci și prin capacitatea lor de inovare a limbajului vizual. Alături de colegii lor Ana Lupaș și Mircea Spătaru, Bertalan și Brudașcu au fost probabil, încă din vremea studenției la Cluj, artiștii excepționali ai acelor vremuri, iar faptul că astăzi opera lor primește atenție sporită, în special pe scena internațională, a motivat în plus această expoziție. Întreaga mișcare artistică din Cluj speră că este preambulul unei serii de restituiri atât de necesare: deși mediul local suferă încă de miopie, astăzi este limpede că lucrările lor au trecut proba timpului și că trebuie reluate în posesie ca fragmente esențiale din istoria noastră culturală. Și pentru că generațiile tinere nu sunt familiarizate cu opera acestor artiști, Mihai Pop – cel care s-a îngrijit de conceptul expozițional – a ales lucrări din perioade diferite, unite prin intensitatea și puterea lor de a clarifica preocupări care traversează aceste practici. Ștefan Bertalan rămâne exemplar pentru felul temerar în care a cercetat natura și lumina, dar și pe el însuși. Puterea psihologică a lucrărilor sale, capacitatea lor de a ne interpela derivă din această analiză a sinelui și a locurilor sale imaginare. Deși preocupată aproape exclusiv de corp, pictura lui Cornel Brudașcu este lipsită de emfază, enunțată pe un ton măsurat și într-o deplină adecvare a instrumentului de lucru la intenție. Prin desene abia atinse uneori, prin linii apăsate și repetate în alte cazuri, șterse din nou câteodată, el scrie o biografie a corpului masculin, între prezența erotică a balerinului și cea dramatică a omului bătrân, între studiu riguros și momente de frivolitate ori de perfectă dezinvoltură. Sperăm că acest miracol expozițional indică „venirea în fire” mult-așteptată a comunității culturale din orașul universitar Cluj.
Un alt miracol al deschiderii spre artă a avut loc la Călimănești. Administrația locală a înțeles cât de importante și de trainice sunt investițiile în domeniul culturii, iar în luna iulie s-a inaugurat Casa de Cultură „Florin Zamfirescu”, prilej cu care au fost organizate noi ediții ale tradiționalelor tabere artistice: cea de teatru – ajunsă la ediția a XIV a, și cea de pictură, care poartă numele lui Vlaicu Ionescu, eveniment care a marcat atragerea pentru a 16-a oară spre cunoscuta stațiune vâlceană a unor nume importante ale artelor vizuale. Casa de Cultură este astăzi un edificiu modern, care răspunde nevoilor culturale ale unui oraș aflat în plină expansiune, reper al turismului balnear din România. Sala de teatru, cu o capacitate de 250 de locuri, are toate dotările necesare pentru o producție de teatru modern și pentru diverse spectacole realizate la cele mai înalte și actuale standarde.
Galeria de artă de la etaj, acum într-o nouă înfățișare, găzduiește expoziții de artă românească contemporană ce promovează cu prioritate valorile culturii naționale.
În urma celor 16 ediții ale taberelor de pictură, la care au participat peste 150 de artiști români și străini, s-au adunat mai mult de 300 de lucrări de artă plastică, creații care cu siguranță vor putea fi prezentate într-o galerie pusă la dispoziția publicului larg.
În urma încheierii parteneriatului dintre Primăria Orașului Călimănești și Filiala Râmnicu Vâlcea a Uniunii Artiștilor Plastici din România, galeria Casei de Cultură din Călimănești va beneficia de un program curatorial anual în care vor fi angrenați artiști reprezentativi pentru arta contemporană românească.
În data de 8 iulie 2023, cu ocazia deschiderii seriei de evenimente culturale „Memorialul Ocnele Mari – Vasile Militaru”, în cadrul unui proiect cultural (devenit deja o tradiție) ce își propune omagierea martirilor luptei anticomuniste decedați la Ocnele Mari, într-unul din cele mai dure centre de detenție ale regimului comunist, au fost inaugurate cinci noi spații expoziționale alternative, rezultat al colaborării dintre Salrom – Societatea Națională a Sării și Filiala Râmnicu Vâlcea a Uniunii Artiștilor Plastici din România.
Aceste spații au mai fost utilizate și anterior pentru organizarea unor evenimente culturale, dar de această dată ele au beneficiat de modernizări complete, destinate punerii în valoare a operelor de artă – îmbunătățirea sistemului de iluminare, instalarea de panouri și socluri pentru expunerea lucrărilor de pictură și sculptură. Astfel, vizitatorii Salinei Ocnele Mari pot vizita în aceste spații alternative cinci expoziții deosebite: o expoziție permanentă a istoricului și artistului Marius Oprea, expoziția retrospectivă de pictură a artistului Ervant Nicogosian, „Floare de nu-mă-uita” – expoziția de pictură a artistei Daniela Nițulescu, o expoziție a membrilor Filialei Râmnicu Vâlcea a Uniunii Artiștilor Plastici din România și o expoziție de sculptură românească contemporană (din colecția rezultată în urma simpozioanelor organizate cu ani în urmă de Fundația HAR). Se dorește desigur continuarea și pe viitor a acestei colaborări dintre Filiala Râmnicu Vâlcea a Uniunii Artiștilor Plastici din România și Salrom – Societatea Națională a Sării, în scopul identificării de noi locuri din incinta Salinei ce ar putea fi amenajate pentru a oferi publicului de artă un spațiu inedit și neconvențional pentru a se familiariza cu produsele culturale propuse de artiști.
Autori articol:
Gabriela Popescu, Gheorghe Dican și Mihai Pop
