Cătălina Dumitrachi, fondatoarea Ansamblului Brâul Roșu, trăiește folclorul ca pe o moștenire de suflet. Inspirată de unchiul ei, maestrul Nae Rotariu, și cu dorința de a duce mai departe tradițiile, protagonista noastră a transformat dansul popular într-un mod de viață pentru tinerii din jurul său. În rândurile următoare, ne împărtășește povestea ei și ce înseamnă să fii păstrător al autenticității.
1. Povestește-ne despre începuturile tale în dans. Cum ai descoperit această lume a dansului popular? Și cum te-a influențat familia ta, în special moștenirea lăsată de unchiul tău, Nae Rotariu?
Cătălina Dumitrachi: Începuturile sunt de când îmi petreceam copilăria la bunicii mei în Gârcina, când îi vedeam dansând în doi, ba o bătută, ba un ciobănaș, ca să-și mai aducă aminte de vremurile în care erau dansatori. Cutreierau țara sau străinătatea cu formația din sat, formație care era a familiei Rotariu, unde străbunicul meu cu dragoste pentru dansul popular și tradițiile locului a ținut ca moștenirea primită să fie lăsată generațiilor viitoare. La noi în familie fiecare fiu, nepot sau strănepot a făcut dansuri; nu se cădea ca vreunul să nu știe rața, leșeasca ori corăgheasca și așa Nae Rotariu, fratele cel mai mic al bunicului meu, a mers pe acest drum, al dansului, și a ajuns unul dintre cei mai cunoscuți coregrafi ai județului Neamț. Îmi aduc aminte cu drag când venea la „bădia”, (bădia fiind fratele mai mare, adică bunicul meu, apelativ pe care greu l-am înțeles și mereu o întrebam pe bunica mea de ce îi spune așa; peste ani am priceput că bunicul cumva a avut grijă de frații mai mici, că rămăseseră fără mamă de la câțiva anișori) și povestea cum a străbătut el toată Europa cu trupa sa de succes „,Firicelul”, denumită apoi Doina Bistriței și, bineînțeles, cu „Floricica de la munte”. Clar că de la ei am învăța ce înseamnă dansul folcloric și tradițiile, dar mie mi-a plăcut dansul indiferent de stil. Baletul a fost prima formă de exprimare prin mișcare când eram foarte mică, apoi gimnastica și dansul modern, dar consider că vârsta influențează mult alegerile pe care le facem. Părinții care își doresc anumite cariere pentru copiii lor și poate la vremea când eu eram adolescentă folclorul era așa, într-un con de umbră, nu prea mulți își doreau să facă din asta o carieră. În momentul în care nenea Nae a decedat, în familia noastră s-a reactivat dorința asta, de a duce mai departe ce am învățat de mici, și așa am decis să preiau eu „frâiele”, sub supravegherea atentă a prietenilor lui Nae, foști colegi în formațiile enumerate mai sus. Am un regret că nu am făcut asta mai devreme, dar este o vorbă, când îți dorești ceva să faci, niciodată nu e târziu.
2. Care sunt valorile și tradițiile pe care le promovează Ansamblul Brâul Roșu? Câți ani de activitate are ansamblul și cu ce gânduri ai pornit la drum?
Cătălina Dumitrachi: Ansamblul Brâul Roșu promovează o serie de valori și tradiții esențiale în cultura românească. Acestea includ păstrarea folclorului autentic. Ne dedicăm conservării și promovării muzicii, dansului și obiceiurilor populare specifice zonei și încercăm să ne păstrăm identitatea culturală prin spectacolele și activitățile noastre. În cei aproape opt ani de activitate am înțeles cât de mult contează să poți expune într-o altă viziune dansurile culese de maestrul Nae, aducându-le într-o formă poate mai spectaculoasă, prin coregrafii gândite puțin altfel, dar încercând în același timp să păstrezi autenticitatea pașilor. Fiecare vine cu o contribuție mică în predarea pașilor și dacă nu se insistă pe corectitudinea pasului, încet-încet se uită forma originală și eu îmi doresc să rămână așa cum a fost cules. Am încercat să aduc aproape de publicul nemțean și alte dansuri din zona Moldovei, la fel, încercând cât de mult să păstrez forma originală a pașilor. În cei opt ani de Brâul Roșu am înțeles cât de importantă este prietenia și comunitatea, încercând să încurajez colaborarea și unitatea între membri ansamblului, promovând valori precum prietenia, respectul și munca în echipă. Prin cursuri, Brâul Roșu sprijină dezvoltarea abilităților artistice ale tinerilor, contribuind la formarea unei noi generații de artiști.
Ansamblul se implică activ în menținerea și revitalizarea tradițiilor locale, inclusiv în păstrarea diverselor obiceiuri de sărbători și ritualuri. Aceste valori nu doar că susțin cultura populară, dar și creează legături interumane profunde între membrii comunității și participanții la activitățile ansamblului.
3. Cum reușești să atragi tinerii spre dansurile populare și să-i menții implicați în activitățile ansamblului?
Cătălina Dumitrachi: Cum reușesc? Cu greutate! Generațiile ce vin din urmă au altă gândire și mentalitate, nu primesc educație în acest sens nici de la școală și nici de la părinți, nu se identifică cu valorile și tradițiile noastre. Cred că expunerea asta către ce este în afară este mai puternică decât ceea ce ne face pe noi români. Au rămas puțini cei care încă le mai văd valori. Am văzut că aceia ce pleacă din țară și se întorc pun mai mult preț pe cultura românească și copiii acestor părinți sau cei crescuți de bunici își mai doresc să facă dansuri sau să cânte muzica noastră tradițională românească. Eu am încercat să le mențin interesul celor ce fac parte din Ansamblul Brâul Roșu făcând câte ceva nou mereu, fie că a fost o suită de dansuri populare, a fost un dans etnic. Așa i-am ținut ocupați, au legat prietenii, i-am educat poate pe mulți dintre ei, le-am transmis din valorile mele, le-am fost uneori poate mamă, prietenă și poate pe ultimul loc profesor. Pe fiecare în parte îl leagă ceva de ansamblu și cred că cel mai mult dragostea pentru dans, pe care eu mă străduiesc să o fac să crească mereu.
4. Ce tip de coregrafii deține în palmares Ansamblul Brâul Roșu?
Cătălina Dumitrachi: În momentul de față, pe lângă dansurile din zona Neamțului, avem suite de dansuri din zona Bucovinei, a Botoșaniului, o suită cu dansuri din mai multe zone ale Moldovei, o suită din Ardeal și mai multe dansuri etnice cum ar fi cele machedonesti, țigănești, grecești, germanice și am mers puțin și spre partea de dance și latino, tot pentru a-i atrage către dansuri. Astfel, învață și dansul popular dar și alte stiluri care poate în viitor, pe la petreceri, îi vor ține pe ring.
5. Care au fost cele mai reprezentative momente din evoluția ansamblului?
Cătălina Dumitrachi: Clar cele mai reprezentative au fost ieșirile cu spectacole în afara țării. Cred ca au fost și cele mai grele, dar și cu încărcătură emoțională deosebită, atât pentru ei ca dansatori, cât și pentru mine. Eu nu am crezut cât de dornică este lumea din Diaspora să vadă tradițiile și dansurile românești. Am plâns și ne-am bucurat împreună cu românii din Diaspora ca atunci când se revăd doi frați, am primit cele mai furtunoase aplauze, ne-au cântat ,,La mulți ani”, noi stând pe scenă și ei în public! Nu știam să gestionăm emoția, ne venea să plângem, pentru că da, publicul de acasă poate e obișnuit să ne vadă pe noi, pe alții care fac aceeași activitate, dar acolo unde românii sunt plecați de zeci de ani, emoția spectacolului este mult mai intensă! Am fost surprinși și de reacția celor ce nu erau români, care au fost până și ei impresionați de tradițiile noastre. Așa am retrăit amintirile povestite de nenea Nae legate de ieșirile din țară.
6. Cum îmbinați elementele tradiționale cu influențele moderne în coregrafiile voastre?
Cătălina Dumitrachi: Așa cum am specificat și în răspunsurile de mai sus, încerc să mențin pașii și să fac prin coregrafii ca dansul să fie mai spectaculos, să fie mai dinamic, să încânte publicul și să nu fie intuitiv. Cred că este nevoie de ceva modern în coregrafii, pentru a fi mai atractive, încercând în același timp să nu te abați de la autenticitatea pașilor.
7. Care este partea cea mai frumoasă în lucrul cu tânăra generație?
Cătălina Dumitrachi: Partea cea mai frumoasă înseamnă entuziasmul și energia vibrantă pe care tinerii le aduc. Lucrul cu ei mereu aduce zâmbete, în sală ne concentrăm pe dans și pe a învăța, dar mereu e și distracție. Cred că altfel nu ar mai veni. Avem discuții pe orice temă, le împărtășesc din experiențele mele, îmi cer sfaturi și sunt bucuroasă să-i pot ajuta când au nevoie. Interacțiunea cu tânăra generație mi-a oferit oportunitatea de a învăța și de a mă dezvolta personal. Consider că și noi avem ce învăța de la ei! Sunt uneori creativi, mai atenți la unele detalii și știu în situații de criză să se mobilizeze poate mai bine decât aș putea eu. Sunt foarte mândră de ei pentru felul în care se implică în activitățile noastre și că au ajuns să fie o echipă unită, că sunt deschiși mereu să pună în aplicare toate ideile mele, care poate depășesc anumite bariere legate de dans – de exemplu trecând de la dansul popular la alte stiluri de dans, mulți neimaginându-se dansând altceva decât dans popular.
8. Care sunt cele mai căutate tradiții cerute la nuntă și care încă se păstrează?
Cătălina Dumitrachi: Am avut în ultima perioadă mai multe cereri pentru tradițiile care se țineau odinioară acasă la miri, cum ar fi bărbieritul mirelui, mersul la nași, apoi la mireasă: îmbrobodit, iertăciune, hora miresei – zis și Busuiocul pe la noi, în Gârcina, și colacul miresei. Am reușit să recreăm acele momente de nuntă de zi și avem în cadrul ansamblului doi conăcari, iar dansatorii au strigături specifice pentru fiecare personaj important de la nuntă – miri, nași socri și, bineînțeles, pentru invitați, strigături care aduc zâmbete, dar mai ales voie bună. Eu una mă bucur foarte mult când tinerii își doresc o nuntă tradițională. Cred că au nevoie de noi cumva să fie ghidați, mulți nu știu cum se procedează, iar alții probabil doresc să facă ce spune tradiția pentru a avea o viață bună împreună.
9. Ce ai transmite tinerelor generații referitor la importanța dansului popular în păstrarea identității culturale?
Cătălina Dumitrachi: Dansul popular joacă un rol esențial în păstrarea identității culturale, păstrează legătura cu rădăcinile noastre ca popor! Avem atâtea dansuri în fiecare colțișor al țării, fiecare având o importanță și un sens în comunitatea aceea! Asta te face cumva să te identifici cu zona din care vii. De exemplu, în Gârcina sunt „Zdrelele”, cred că nu există nuntă cu oameni din Gârcina la care să nu se danseze.
Dansul popular este un mod de a te conecta cu tradițiile și obiceiurile strămoșești. Fiecare pas de dans, melodie și costum poartă cu sine povestea comunității din care faci parte. Dansul unește oamenii, aduce atâta bucurie și voie bună la orice petrecere. Prin dans, tinerii pot explora și exprima cine sunt și de unde provin. Dansul popular nu este doar o formă artistică, el învață valori precum respectul, tradiția, disciplina și aprecierea comunității, care sunt fundamentale pentru dezvoltarea personală. Îmi doresc să îi îndemn pe părinți, pe oamenii importanți dintr-o comunitate – învățător, profesor și chiar și cei care conduc o comunitate – să pună mai mult preț pe educarea copiilor în spiritul tradițional, să sprijine activitățile culturale, căci „un popor fără tradiții, este un popor fără viitor”. Cred că dacă tinerii vor da mai multă importanță dansului popular, aducându-l mai aproape în aceste timpuri moderne, promovându-l pe social media și arătându-l celorlalți, vor insufla dragostea aceasta generațiilor viitoare.
În concluzie, încurajez tinerii să se implice în dansul popular nu doar ca într-o activitate recreativă, ci și ca un mod de a păstra și celebra cultura noastră, contribuind astfel la continuitatea acesteia.
10. Cum vezi evoluția dansului popular în următorii ani?
Cătălina Dumitrachi: Eu cred că va dăinui atâta timp cât va fi expus. Clar va fi influențat de o serie de factori socio-culturali și va exista o tendință de a combina dansul popular cu stiluri moderne, ceea ce va duce la noi forme de expresie artistică.
Cred că un factor benefic este această expunere prin platforme online, tutoriale, atrăgând o audiență mai largă. Mă gândesc că multe dansuri s-au pierdut în timp, fiind transmise de la unii la alții prin învățarea directă.
Școlile și institutele culturale, dacă vor include din ce în ce mai mult dansul popular în programele lor, vor contribui la educarea tinerilor și vor putea promova învățarea lui.
În ansamblu, evoluția dansului popular va fi influențată de noile realități sociale și culturale, dar îmi doresc să se mențină esența tradițională.
Interviu realizat de Oana-Talida COZMA
