Pentru Gabriel Florea, întoarcerea în Dămuc a fost un gest firesc, născut din legătura sa strânsă cu locul în care s-a format ca om. Dorința de a fi parte activă din viața comunității l-a adus în mijlocul proiectelor culturale locale, acolo unde tradițiile, oamenii și poveștile satului se întâlnesc. Ca referent cultural al Centrului Cultural „Daniel Bucur”, el vorbește despre legătura cu locul, despre respectul pentru tradiții și despre importanța culturii în viața unei comunități. Interviul sub genericul „Implicare socială” este o invitație la a descoperi cum se pot păstra vii valorile satului prin dedicare și credință în oameni.
Sunteți născut în comuna Dămuc. Cum s-a produs reîntoarcerea acasă și ce v-a determinat să vă implicați activ în viața culturală a comunității, în calitate de referent cultural al Centrului Cultural din Dămuc?
Gabriel Florea: Întoarcerea acasă nu a fost un plan rece, calculat. A fost o chemare. Oricât de departe am mers, Dămucul a rămas locul în care am învățat ce înseamnă rădăcina, rostul și apartenența. Mi-au lipsit mirosul de fân proaspăt cosit, liniștea munților și glasurile oamenilor simpli, dar atât de bogați sufletește. Când am revenit, am simțit că nu pot fi doar un spectator al vieții satului. Am simțit responsabilitatea de a da înapoi o parte din ceea ce am primit: valori, tradiții, credință și dragoste pentru frumos. Implicarea în cadrul Centrul Cultural „Daniel Bucur” a venit firesc, ca o continuare a legăturii mele cu locul. A fost, în esență, un act de recunoștință.
De aproximativ un an și jumătate coordonați activitatea Centrului Cultural „Daniel Bucur” din Dămuc. Care au fost principalele proiecte culturale dezvoltate în această perioadă și ce impact considerați că au avut asupra comunității?
Gabriel Florea: În această perioadă, ne-am concentrat pe evenimente care să aducă oamenii împreună: șezători tradiționale, ateliere de meșteșuguri, seri de poezie și muzică populară, activități dedicate copiilor și sărbători ale satului. Am încercat să îmbinăm tradiția cu prezentul, să dăm un spațiu în care fiecare generație să se regăsească.
Impactul cel mai mare nu l-am măsurat în numărul participanților, ci în luminile din ochii oamenilor. În faptul că bătrânii au simțit că experiența lor contează, iar copiii au început să privească tradițiile nu ca pe ceva învechit, ci ca pe o comoară.
Balul Gospodarilor din Dămuc a ajuns la cea de-a doua ediție. Cum a luat naștere ideea organizării acestui eveniment și cărei nevoie a comunității ați simțit că răspunde?
Gabriel Florea: Ideea Balului Gospodarilor s-a născut din dorința de a pune în lumină omul simplu, harnic, care își duce traiul cu demnitate. Într-o lume în care adesea se vorbește doar despre plecări și lipsuri, am vrut să vorbim despre cei care rămân și construiesc zi de zi.
Balul a venit ca un gest de apreciere, ca o îmbrățișare simbolică pentru gospodarii satului. Am simțit că era nevoie de un moment în care comunitatea să-și celebreze propriile valori.
Cum au primit locuitorii comunei această inițiativă? A existat implicare din partea gospodarilor și sprijin din partea autorităților locale sau a altor parteneri?
Gabriel Florea: La început a fost poate o ușoară reținere, firească. Dar când oamenii au înțeles că balul este despre ei, despre munca și demnitatea lor, s-au deschis. Gospodarii s-au implicat cu sufletul, au contribuit cu produse tradiționale, cu povești, cu prezența lor caldă. Autoritățile locale și partenerii ne-au fost alături, iar această colaborare a arătat că atunci când există unitate, lucrurile capătă putere și continuitate
Dincolo de componenta festivă, care a fost scopul principal al Balului Gospodarilor și ce mesaj ați dorit să transmiteți comunității prin acest eveniment?
Gabriel Florea: Scopul principal a fost reafirmarea identității noastre. Am dorit să transmitem mesajul că valoarea nu vine din zgomot, ci din muncă, caracter și solidaritate. Că satul nu este un loc uitat, ci un spațiu viu, cu oameni care merită respect și vizibilitate. Balul a fost o declarație de iubire față de comunitate.
Ce tipuri de activități cultural-artistice și tradiționale au fost promovate în cadrul balului și în ce măsură acestea contribuie la păstrarea identității locale?
Gabriel Florea: Am promovat muzica populară autentică, dansurile tradiționale, expozițiile de costume populare, prezentarea produselor locale și momentele artistice susținute de copii și tineri din comună. Aceste activități nu sunt simple momente de divertisment. Ele sunt punți între generații. În fiecare cântec și în fiecare costum popular se află o poveste. Atunci când le aducem în fața comunității, nu facem altceva decât să ne reamintim cine suntem.
În contextul schimbărilor sociale și al migrației, ce anume considerați că are nevoie o comunitate rurală pentru a păstra vii datinile și obiceiurile strămoșești?
Gabriel Florea: Are nevoie, în primul rând, de oameni care cred în ele. Tradițiile nu supraviețuiesc prin obligație, ci prin dragoste. Este nevoie de spații culturale active, de implicare, de proiecte care să aducă trecutul în dialog cu prezentul. Dar, mai presus de toate, este nevoie de unitate. O comunitate care își cunoaște rădăcinile nu se pierde ușor, indiferent de câte încercări apar.
Legat de acest aspect, cum pot fi atrași tinerii către tradiții?
Gabriel Florea:Tinerii nu pot fi forțați să iubească tradițiile. Ei trebuie invitați să le descopere. Prin ateliere interactive, prin implicarea lor directă în organizarea evenimentelor, prin oferirea unui rol activ, nu doar de spectator.
Când un tânăr urcă pe scenă și îmbracă un costum popular, când învață un dans sau un meșteșug, el nu repetă doar un gest vechi – el devine parte dintr-o continuitate.
Privind spre viitor, care sunt direcțiile și prioritățile planului de activități culturale ale Centrului Cultural „Daniel Bucur” din Dămuc pentru anul în curs și cum vedeți evoluția vieții culturale din comună?
Gabriel Florea: Ne dorim să consolidăm proiectele începute și să dezvoltăm noi inițiative dedicate copiilor și tinerilor, să organizăm festivaluri locale și colaborări cu alte comunități, pentru a pune Dămucul pe harta culturală a zonei.
Văd viitorul cu încredere. Atâta timp cât există oameni care cred în puterea culturii, viața culturală a comunei va crește. Dămucul nu este doar un punct pe hartă. Este un spațiu al sufletului. Iar cât timp ne vom aduna în jurul valorilor noastre, vom rămâne o comunitate vie, unită și demnă.
Interviu realizat de Oana-Talida COZMA
