Ștefan Potop este următoarea noastră „țintă“, pentru interviul realizat în cadrul rubricii ,,Implicare socială“. Protagonistul este un portretist desăvârșit, profesor de arte plastice în cadrul Liceului de Arte ,,Victor Brauner“ Piatra-Neamț, președintele Uniunii Artiștilor Plastici România, Filiala Neamț, soț, tatăl Marei și a lui Vladimir, și, nu în ultimul rând, bunic.
Cu un fin simț al umorului, un ascuțit spirit de observație, tăcut, ancorat în viața culturală autentică și creator ce tinde spre perfecțiune, Ștefan Potop a răspuns deschis întrebărilor noastre. Vă propunem, în rândurile următoare, un interviu realizat în încercarea de a descoperi un Ștefan Potop așa cum, poate, puțini îl știu.
Sunteți născut la Tazlău, o zonă pitorească a județului Neamț. Tazlăul încă vă inspiră în actul artistic?
Ștefan Potop: Mironescu identifica în Tazlău un colț de Rai. Tazlăul este un creuzet epico-lirico-ludico-biografic, din care și-au tras seva scriitoricească I.I. Mironescu, Constantin Ardeleanu, Cezar Țucu, dacă vorbim despre oameni ai locului, dar și trecători vremelnici, precum Panait Istrati, Garabet Ibrăileanu, Demostene Botez, Mihail Sadoveanu, George Topârceanu, Calistrat Hogaș, Ion Rotaru, Ilie Dan, Ioanid Romanescu, Daniel Corbu și mulți alții. Dacă vorbim de pictori, pe aici au trecut Corneliu Baba, Niculai Moroșan, Mihail Gavril, Constantin Tudor, Sorin Otânjac, Dumitru Macovei, Ion Mihalache, precum și mulți artiști nemțeni.
Întotdeauna eu îi sunt dator Tazlăului. Cea mai importantă parte a creației mele este inspirată și dedicată, sub titlul generic Tazlău-Matrix, locului unde m-am născut.
Când ați descoperit că aveți abilități pentru desen? Vă amintiți care au fost primele lucrări reușite?
Ștefan Potop: Greu de amintit, dar am păstrat unul dintre caietele de desen de la grădiniță și pot să vă arăt unul dintre desene, după mai bine de 55 de ani…
Ați studiat la Academia de Arte ,,George Enescu“ din Iași. Cum ați descrie anii studenției într-o facultate de artă?
Ștefan Potop: Cititorul probabil ar fi interesat să afle despre viața boemă, beții, geniu pustiu, modele goale, dar, din păcate, în afară de o nostalgie a tinereții, restul a fost o luptă de supraviețuire în cei mai negri ani 80.
Eram studenți foarte bine pregătiți deoarece trecuserăm printr-o admitere cu 60-70 candidați pe un loc, profesorii erau buni, dar vremurile erau rele. Am făcut ceva din pasiune și nu regret.
Sunteți cunoscut ca un fin portretist. Ați realizat portrete cu persoane publice, dar mai ales cu oameni simpli, chiar din comuna natală. De ce oameni? De ce portrete?
Ștefan Potop: De ce oameni? Pentru că omul așa cum bine zice Protagoras „este măsura tuturor lucrurilor“, a lucrurilor care-l înconjoară și-l definesc, a preocupărilor spiritului sau trupului, a întâmplărilor prin care trece. Antropocentrismul a coincis cu perioadele de maximă dezvoltare a artelor din perioada Greciei Antice și Renașterii. Câți oameni, atâtea reprezentări ale lumii! De asta am ales portretul, o artă a vizibilului și concretului, o reprezentare a omului ca un produs al mediului în care trăiește și în strânsă legătură cu viața socială. Am ales realismul social și nu să fiu original cu orice preț.
Sunteți președintele Uniunii Artiștilor Plastici România, filiala Neamț, de ani buni. Ce reprezintă această funcție pentru dumneavoastră?
Ștefan Potop: Sunt președintele unei asociații conform OG 26/2000, însă Uniunea Artiștilor Plastici trebuie interpretată ca o breaslă, ca un sindicat al Artiștilor, ce trebuie să găsească mai departe soluțiile, metodele prin care să apere, să ajute artiștii în aceste vremuri care minimizează arta și marginalizează artiștii. Căutăm o eficiență socială a demersului nostru care urmărește rezolvarea următoarelor nevoi culturale identificate la nivelul publicului nemțean: necesitatea formării unei mentalități care promovează valorile și a nevoii de a face cunoscute valorile artei plastice nemțene în spațiul local și național.
Cum este poziționată arta plastică din Neamț în peisajul cultural județean?
Ștefan Potop: Cultura este o consecință a impregnării de tip spațial și temporal a mediului de viață. Deocamdată este dificil să vorbim despre Neamț din perspectiva caracterului sau a geniului acestui spațiu al existenței. Există un spirit, o atmosferă a anumitor locuri care ne fac bine și altele care ne fac rău. O mare cultură este o vastă construcție a spiritului, în care fiecare faptă de creație își are locul și rostul său. Orice operă mare – muzicală, poetică, plastică – înalță un loc.
Noi suntem pregătiți, dar „duhul“ locului?
Care au fost cele mai mari provocări ale U.A.P.R., Filiala Neamț, de-a lungul timpului?
Ștefan Potop: Uniunea Artiştilor Plastici din România este o uniune de creatori, legal constituită şi recunoscută ca persoană juridică de utilitate publică, membră a Alianţei Naţionale a Uniunilor de Creatori din România, singura instituţie naţională abilitată profesional cu competenţe majore în sfera de responsabilitate şi creaţie artistică, cuprinzând întregul domeniu al artelor vizuale. Filiala Neamţ a U.A.P.R. se constituie dintr-un număr de 40 artişti profesionişti care se străduiesc să ofere societăţii civile servicii culturale profesioniste. Obiectul de activitate este nu producţia de bunuri de consum, ci a bunurilor de progres cultural-spiritual concretizată prin opera de artă. Faptul că în anii 90, Primăria a deposedat Uniunea de Galeria de Artă din Bulevardul Republicii nr. 17 a constituit o nedreptate, iar faptul că administrațiile succesive nu au regândit această speță constituie o mare prostie.
Vă rog să ne vorbiți, pe scurt, despre cele mai importante sau longevive proiecte, organizate sub patronajul U.A.P.R., Filiala Neamț.
Ștefan Potop: Din ciclul de proiecte culturale propuse şi realizate de Asociaţia Uniunea Artiştilor Plastici din România – Filiala Neamţ trebuie menţionate: Tabăra naţională de arte plastice „Nicolae Tonitza“ (proiect realizat pe parcursul a zece ediţii în staţiunea Durău), Tabăra judeţeană de arte plastice „Victor Brauner“ (proiect deschis artiştilor locali care și-a propus stimularea creaţiei plastice pentru membrii filialei Neamţ a U.A.P.R., desfășurat în localitățile Văratec, Oglinzi, Alexandru cel Bun, Tazlău), Simpozionul național de arte plastice „Tazlău – izvor de inspirație“ (patru ediții) şi Bienala naţională de arte plastice „Lascăr Vorel“ (una dintre cele mai prestigioase manifestări ale genului, care a reușit să aducă la Piatra-Neamţ un spectacol artistic complex, cuprinzând toate genurile artei plastice şi care a beneficiat de participarea majorităţii artiştilor români de notorietate).
Cum arată agenda de evenimente a anului 2021 pentru Filiala Neamț a U.A.P.R.?
Ștefan Potop: În principal evenimentele se desfășoară la Galeria Lascăr Vorel cu o cadență de două pe lună. De la 1 august până la 30 noiembrie avem expoziții personale ale artiștilor Rafail Apostol și Ștefan Potop, Mariana Papară, Petru Diaconu, Cristian Bistriceanu, Dumitru Bezem, Grigore Agache, Arcadie Răileanu, iar luna decembrie este rezervată Salonului de Iarnă.
De ce au, astăzi, nevoie artiștii din România?
Ștefan Potop: Artiștii sunt oameni independenți și liberi în gândire. Rolul lor în societate este să-și ajute semenii să viseze și să dea sens vieții, să reacționeze la nedreptăți. Au și ei nevoi, în primul rând de un public cult și elevat, care să-i aprecieze, să-i susțină, și să nu ceară la nesfârșit peisaje marine, vâzdoage și care cu boi!
Ce considerați că aduce recunoaștere unui artist ?
Ștefan Potop: Filozofic vorbind – TIMPUL. Concret, recunoașterea importanței activităților profesioniștilor din domeniul creației artistice ar fi dată de aplicarea corectă a Convenției UNESCO și a Legii dreptului de autor.
Ce ați transmite tinerilor care visează să devină artiști?
Ștefan Potop: Pentru ca visul să devină realitate, trebuie combinate mai multe elemente, precum talent, creativitate, dăruire, devotament, pasiune și, nu în ultimul rând, multă muncă. Este esențial ca tinerii să primească un sprijin complet în domeniile învățării culturale, al învățământului extrașcolar complementar și al creației artistice. Îmi doresc ca Liceul de arte „Victor Brauner“ să dăruiască nume mari culturii naționale și universale.
Antonia (up 50x40cm) 
Dr.Andone (up 40x50cm) 
Elʿāzār (up 70x60cm) 
Iustin Pârvu (up 50x40cm) 
Micul Pictor (up 40x40cm) 
Ștefan Potop – Cu mască, fără mască 
Titel (up 60x70cm)
Autor articol: Oana-Talida Cozma
