Cafeneaua culturală

Implicare socială – Povești de suflet cu dr. DANIELA FLORINA MARCOCI

Încă mai cred că Dumnezeu nu ne va lăsa”, spune protagonista noastră, pe scurt, despre schimbările din sistemul de sănătate și din inimile specialiștilor ce activează în domeniu. 

Sinceră, comunicativă, empatică, un bonom prin definiție, Daniela Florina Marcoci este și un profesionist desăvârșit, care se implică necontenit în a da o față nouă sistemului de sănătate de la Neamț. Doctor epidemiolog de profesie, invitata noastră a fost director adjunct al Direcției de Sănătate Publică Neamț, unul dintre cei mai apreciați directori ai Spitalului Județean de Urgență Piatra-Neamț, iar în prezent este șeful Compartimentului Promovarea Sănătății din cadrul DSP Neamț.

O descoperim la Implicare Socială, într-un interviu ce-i dezvăluie traseul, încercările și bucuriile sufletului.  

1. Sunteți medic epidemiolog. Dacă facem o reîntoarcere în timp, îmi puteți spune cum și în ce context ați luat decizia de a urmă calea medicinei?

Daniela Florina Marcoci: Oh, ce întrebare! Nu am fost o fetiță care să-și dorească să devină doctoriță. Visele mele erau legate de spioni, de armata, pe acolo! Citeam foarte mult Agatha Christie și, de asemenea, mi se părea că programul ordonat, minuțios, cu reguli și cu mintea pusă la contribuție făcea parte din mine. Dar acesta era doar visul meu. Mama, în schimb, lucra în spital, iar eu eram un copil care-și petrecea multe ore acolo și va dați seama că părinții mă vedeau deja „doctoriță”. Destinul a făcut că în clasa a VIII-a mama să decedeze și în acest context, am dat examenul de treaptă I la Mate-Info, la Liceul „A.T. Laurian”. Erau primele 18 locuri înființate în Botoșani pentru specialitatea informatică; până atunci cei care doreau să urmeze acest profil mergeau la Iași. Lucrurile s-au schimbat însă în clasa a XII-a, când, oarecum mi s-a inoculat că ar trebui să țin cont de dorința mamei, iar tata era total împotriva admiterii mele la o universitate militară! Și uite-așa visul meu a rămas acolo, undeva, și eu am devenit studentă la medicină. Norocul meu a fost că eram olimpică la chimie și-mi și plăcea foarte mult chimia organică, anatomia îmi plăcea și ea, fizică era cea care mi-a dat de furcă la admitere!

2.  Cum au fost anii studenției pentru dumneavoastră? Cum de ați ales tocmai specializarea de epidemiolog?

Daniela Florina Marcoci: Primii trei ani au fost cam aiurea, era multă „toceală”. Îmi plăcea mult anatomia pentru că nu învățăm doar pe atlas, ci foloseam scheletul și acolo puteam face conexiuni, vedeam pur și simplu prin ce „gaură” trece pachetul nervos/vascular, unde se inserau mușchii… Era mai logic. Din anul 3, începutul anului 4, medicina a devenit fascinantă. Am început să facem conexiuni pentru diagnostic și principii de tratament, făceam practică, era cu totul altceva. Mi-am dat seama însă, că „toceala” de la început era baza și fără de ea nu se putea face nimic mai departe. În ce privește timpul liber, nu prea exista. Dar ne întâlneam la câte unul din noi, mai ales când primeam pachete sau mergeam la film. Atunci am renunțat la o altă bucurie a sufletului meu. În locul cărților de literatură, citeam literatură de specialitate. Epidemiologia, tot un joc al destinului s-a dovedit a fi. A fost o alegere de moment și nu am ales de fapt specialitatea, ci doar ideea de a nu ajunge într-un spital uitat de lume, pe la țară, fiindcă locurile din spitalele de reședință de județ nu erau scoase la concurs.

3. Cum ați defini parcursul dumneavoastră profesional?  

Daniela Florina Marcoci: O sinusoidă cu urcușuri și căderi, cu lecții, dar și cu reușite, cu oameni care mi-au marcat viața – unii pozitiv, alții negativ, cu regrete, cu dorințe neîmplinite și cu dezamăgiri, dar și cu bucurii imense și împlinirea lucrului bine făcut, cu situații în care am fost pusă în față faptelor, fără să am ceva de spus cu privire la acea situație, cu durere și cu neputință de a face ceva… Dar, sumativ, clar e o evoluție atât profesională, cât și personală.

4. Care dintre pozițiile profesionale ocupate până în prezent v-au adus reale satisfacții emoționale:  calitatea de medic, director adjunct al Direcției de Sănătate Publică Neamț, director al Spitalului Județean de Urgență Piatra-Neamț sau poziția actuală, de șef Compartiment Promovarea Sănătății DSP Neamț?

Daniela Florina Marcoci: Absolut toate au avut părți bune, dar și mai puțin bune! Emoțiile pozitive, negative, m-au însoțit la fiecare loc de muncă, pentru că nimic din ce am făcut nu a fost lipsit de suflet și de dorința de mai bine! Am plâns, am râs, am fost colerică sau m-am retras în mine însămi și mi-am ars toate trăirile. Probabil că acum, la Promovarea sănătății, lucrurile sunt mai palpabile și cu mai multe satisfacții.

5. Care au fost proiectele profesionale în care ați fost implicată și considerați că ați reușit să le amprentați pozitiv?

Daniela Florina Marcoci: În toate m-am implicat în mod direct, nu sunt șeful care dă directive și atât. Lucrez cot la cot cu colegii mei și suntem o echipă. Fiecare proiect are particularitățile lui, are piedicile și impedimentele lui, depinde de mai mulți factori. Nu e ușor și probabil acolo e rolul meu cheie, să intervin în îndepărtarea obstacolelor și să mergem mai departe! În mare măsură am și reușit!

6. Care sunt cele mai recente campanii dedicate sănătății pentru care v-ați canalizat energia?

Daniela Florina Marcoci: Anul acesta au fost multe – screening pentru cancer de col și sân, screening pentru TBC, Campania Cutia Bebelușului – sunt doar o parte din ele. Dar e clar că a doua ediție a Conferinței Naționale Prevenție, Comunicare, Malpraxis în Sănătate e cea care mi-a consumat foarte multă energie și timp, dar mi-a adus și cele mai multe satisfacții. Nu e ușor să strângi într-o sală aproximativ 350 de oameni, cu diverse profesii din sistemul de sănătate, care să urmărească cu interes lucrările prezentate și să nu stea într-o sala doar pentru a puncta o participare sau să strângă niște puncte pentru reavizare. A fost clar o provocare finalizată cu reușită!

7. Într-o societate în care trăim în goană, știm să prețuim sănătatea?

Daniela Florina Marcoci: Eu sigur nu știu! Deși Dumnezeu mi-a dat niște lecții, tot nu am învățat că eu ar trebui să fiu cea mai importantă persoană pentru mine și că sănătatea mea trebuie să fie primordială pentru mine. Dacă întrebarea e la general, nu cred că sistemul de prevenție de la noi este unul viabil, care să identifice factorii de risc sau eventualele patologii în timp util, astfel încât să nu se ajungă la faze grave sau la complicații.
În general, populația nu are educația necesară de a accesa sistemul de sănătate, periodic, atunci când este sănătoasă, și nici sistemul de sănătate nu e organizat corespunzător, astfel încât fiecare din noi să fim direct răspunzători pentru sănătatea noastră.

8. De ce tip de refreshing are nevoie sistemul de sănătate din România? Pare un domeniu afundat în tot felul de lipsuri, tot mai greu de resuscitat.

Daniela Florina Marcoci: Din păcate, aveți dreptate. Din 1989 încoace, s-au încercat tot felul de sisteme de sănătate, care însă de multe ori nu se pliază și nu răspund necesităților specifice populației din România… Nu putem nega și evoluția, avem în țară aparatură nouă, novativă, comparabilă cu țările evoluate din Europa sau din alte state ale lumii. Avem medici și specialiști din domeniul medical formați și capabili de a face cele mai noi tehnici și servicii medicale. Dar, din păcate, avem un sistem în care zic eu că nu avem organizare, comunicare, respect, profesionalism, dar avem dezinteres. O parte din oameni sunt prost pregătiți, angajați fără a avea cunoștințe minime, care fac meseria strict pentru scopuri materiale, fără empatie și compasiune. Avem doar oameni care au drepturi, fie că vorbim de pacienți, aparținători sau angajați în sistemul sanitar, dar nu-și amintesc că au și îndatoriri și responsabilități. Avem un sistem foarte procedurat, dar în care regulile și legile sunt necunoscute, necitite și uneori intenționat eludate, omise sau interpretate. Avem un sistem sanitar foarte informatizat, dar în care sunt încă extrem de multe hârtii, în care conexiunile între palierele din sănătate nu există sau sunt trunchiate. Un sistem în care pentru a consulta și asculta pacientul se alocă doar câteva minute și restul timpului este alocat scrisului, hârtiilor sau…

Avem un sistem în care profesioniștii din sănătate au uitat să-și vorbească, să se consulte, să se ajute și să lucreze în echipă. Avem un sistem de sănătate în care unii suntem mai specialiști ca alții, fără a ne aduce aminte că fiecare avem rostul nostru acolo unde ne aflăm și că toți împreună putem face lucrurile mai bine și mai cu folos. Refresh-ul poate consta în a ne întoarce la organizare și responsabilizare, la cunoaștere, educație și învățare, la empatie și implicare, la ruperea de corupție și politizare. Când omul va redeveni om, iar demnitatea meseriei de nezdruncinat, poate că se vor îmbunătăți multe în sistemul sanitar. Și tot ce e bun acum va fi folosit cu beneficii și cu rezultate, în armonie și respect.
Avem oameni frumoși și buni, bine pregătiți, cu meseria în sânge și în suflet, care poate vor revigora ce este de revigorat și vor stârpi răul care mișună la fiecare pas. Încă mai cred că Dumnezeu nu ne va lasă!

9. Oferiți trei sfaturi simple pentru o sănătate fortificată!

Daniela Florina Marcoci: Pace, liniște, credință, natură, armonie, bucurie, zâmbet, responsabilitate, educație, instruire…

10. Cum arată un Crăciun fericit pentru dumneavoastră?  

Daniela Florina Marcoci: Cu casa curată și împodobită, cu miros de brad, de tămâie, de scorțișoară și de bucate tradiționale, cu cântece de Crăciun și colinde, cu slujbele de iertare și de mulțumire aduse Maicii Domnului și lui Iisus Hristos, cu zâmbete, bucurie, daruri pentru ai mei, dar și pentru cei cărora soarta nu le e acum favorabilă. Și, desigur, cu toți cei dragi acasă – noi, copii, mame, prieteni, oameni dragi. Demult n-a mai fost așa, dar anul acesta sigur va fi cel mai frumos Crăciun!

Interviu realizat de
Oana-Talida COZMA