Manuel Riva sau George Emanuel Călin este cunoscut drept unul dintre cei mai apreciați DJ din țară și din străinătate, producător muzical și inițiator al proiectelor „Demmo“ și „DeepCentral“. A colaborat cu succes cu artiste precum Linsday Lohan, Alexandra Stan sau Eneli, iar piesele sale au fost săptămâni la rând number 1 pe Shazam, în 10 țări din lume, și au figurat în topurile Bilboard Dance Club.
Artistul, în vârstă de 44 de ani, face dezvăluiri din traseul său de succes cu sinceritate și naturalețe, la „Cafeneaua culturală“ de luna aceasta.
Aș întreba, prima dată, de ce „Manuel Riva“? Manuel, presupun, de la Emanuel, numele tău fiind George Emanuel Călin. Dar Riva?
Manuel Riva: Căutam un nume care să sune bine, dar să aibă și ceva însemnătate pentru mine. Eu sunt născut la Tulcea, iar „riva“ este un cuvânt care duce mereu cu gândul la râu. „Riva“ înseamnă în italiană „țărm“. Am simțit de la bun început greutatea acestui nume! Am simțit că toți cei cu care am lucrat și am avut contacte au îmbrățișat numele de la bun început.
Cum a intrat muzica în sfera ta de preocupări și cum s-a dezvoltat această pasiune?
Manuel Riva: Am început la 13 ani să studiez chitara. La început, alături de un profesor din Tulcea, apoi, autodidact, pentru că îmi plăcea foarte mult muzica rock, îmi plăcea Metallica și doream să studiez partiturile lor de chitară. Am început să studiez partituri care veneau din Canada, trimise de un amic. În liceu studiam câteva ore pe zi și activam în formații de muzică rock. Partea amuzantă este că primul concert în afara orașului Tulcea a fost la Piatra-Neamț, în 1994. Se făceau acolo tabere rock și am fost doi sau trei ani consecutivi.
Spre finalul liceului, la începutul facultății, am descoperit muzica electronică. Perioada s-a suprapus și cu senzația că mă plictisisem de rock, mi se părea că nu reușesc să evoluez în calitate de chitarist, iar muzica electronică o vedeam ca un infinit de sunete și posibilități. Atunci am început să studiez și producție muzicală, la început învățând prin studiouri în București, apoi studiind de unul singur. Când prietenii mei ieșeau la distracție, eu stăteam să studiez producția muzicală, dar nu mi-a părut rău pentru că acesta a fost drumul. Alexandru Nucă, un producător și un instrumentist foarte talentat, a fost suficient de generos să-mi arate tot ce știa el, iar de acolo setea mea de cunoaștere s-a multiplicat. Am apreciat acest lucru la Alex! Asta fac și eu cu toată deschiderea când cineva îmi cere părerea, și nu se întâmplă rar. Spun tot ce știu, arăt și încerc să ajut pentru că nu e niciun câștig dacă ții doar pentru tine. Concurența mea nu sunt ceilalți, ci doar eu! Acesta este un lucru pe care l-am înțeles de la bun început. M-a ajutat să înțeleg cu cine mă lupt. Mă lupt doar cu mine, cu nimeni altcineva. Ceilalți îmi sunt prieteni, amici, colaboratori, nicidecum concurență.
Mai întâi Demmo, apoi DeepCentral. Care sunt cele mai pregnante amintiri legate de aceste proiecte muzicale?
Manuel Riva: Demmo a fost de departe cea mai distractivă perioadă din viața mea. Mergeam foarte mult în țară la concerte. Pe atunci nu aveam familie și ne permiteam să stăm și câte două săptămâni plecați, fără să ne mai întoarcem acasă. Dacă aveam două weekend-uri consecutive concert, de exemplu, în Vestul țării, rămâneam în zonă și era ca o vacanță. Făceam asta foarte des, cred că jumătate de an eram plecat de acasă. Ne distram foarte mult în acea perioadă, publicul era altfel, oamenii chiar veneau la concerte, acolo era distracția. Atunci nu exista social media, youtube. Cealaltă jumătate de an stăteam ca șoarecele de studio și pregăteam albumele. Chiar mă amuz că una dintre piesele noastre, ,,Șapte zile de opt ori“, un hit la vremea aceea, am făcut-o chiar în ziua în care trebuia să predăm master albumul. Mai aveam șase ore până la întâlnirea cu casa de discuri și ne lipsea o piesă. Atunci am scris „Șapte zile de opt ori“ și a rămas emblematică. Anul trecut a reînviat piesa, odată cu curentul „nostalgia“ și o aud mereu la petreceri și mă bucură lucrul acesta. Demmo a fost în perioada 2000 – 2006, iar din 2006 DeepCentral, într-o formulă pe care publicul nu o cunoaște. Era un proiect instrumental, undergound, de muzică house. Formula cu voce cu piese pop a apărut în 2008 și a ținut până în 2017. DeepCentral a fost o perioadă frumoasă mulți ani, cu multe hituri, piese care au stat în topuri. Rămâne un proiect care la un moment dat a atins un prag peste care nu reușeam să mai trecem și atunci preocupările mele s-au orientat către zona de DJ.
Cum consideri că s-a conturat până în acest moment proiectul Manuel Riva?
Manuel Riva: Am avut șansa să încep în forță. Acest proiect a început, practic, în vara lui 2015. În anul 2016 am lansat cu Eneli piesa „Mhm mhm“, care a avut niște cifre foarte bune. Number 1 în Shazam în peste 10 țări, a fost Top 20 Billboard Dance Club Chart, au fost multe cifre care m-au luat prin surprindere, dar care mi-au conturat proiectul și mi-au trasat o traiectorie de la bun început.
Ce implică conceptul de DJ ?
Manuel Riva: Pentru mine proiectul înseamnă zona în care pot să-mi pun în aplicare ideile de producător cu munca în studio, munca de producție, ceea ce îmi place cel mai mult să fac. Încerc să-mi aduc ideile din minte în boxe și în căștile ascultătorilor. Partea de performer e legată de cea de producător, dar eu, fiind un tip introvertit, prefer să stau singur în studio și să lucrez. Ador sezonul de festivaluri în timpul verii! E perioada în care merg cel mai des la festivaluri și-mi place că am ocazia să călătoresc foarte mult, să cunosc oameni interesanți. Se întâmplă atât de multe lucruri frumoase, încât nu aș renunța la această activitate. Faptul că am ocazia să fac exact ceea ce-mi place de dimineață până seara e un lucru fabulos și chiar mă consider extrem de norocos.
Care sunt artiștii cu care colaborezi frecvent în această perioadă?
Manuel Riva: Lucrez cel mai des cu Alexandra Stan și Misha Miller și-mi face o deosebită plăcere pentru că sunt amândouă super talentate și super muncitoare. În ultima perioadă colaborez și cu Tobi Ibitoye, cu care am venit și la Piatra-Neamț, însă abia acum încercăm să cristalizăm ce putem aduce unul pentru celălalt în povestea aceasta.
De ce se repetă ideea cu masca în videoclipurile tale?
Manuel Riva: La început am dorit să evit asocierea între mine, ca fost membru Demmo sau fost membru DeepCentral, și Manuel Riva. Și atunci mi-a venit mănușă ideea cu masca, ca o salvare. Apoi, am luat conceptul și l-am dus mai departe, în încercarea de a creiona o adevărată filosofie. Vine din faptul că sunt un tip introvertit și de multe ori mă simt stingher în prezența altora. Ideea că aș purta o mască mă face să mă simt mai confortabil.
Care sunt obiceiurile tale înainte de un concert?
Manuel Riva: Îmi place să am câteva minute în care să fiu singur, în care să-mi pun ordine în gânduri și în energii și să intru în starea de care am nevoie acolo, pe scenă. Asta funcționează la mine. Nu am alte superstiții. Pot urca și cu 13 pisici negre pe scenă.
Te rog să ne povestești despre colaborarea cu Lindsay Lohan! Cum ați ajuns să lucrați împreună?
Manuel Riva: Mi-a scris un mesaj la un moment dat pe instagram. Primele minute eram convins că e un cont fake, însă știam că ea ascultă muzica mea pentru că postase la un moment dat pe contul ei de instagram coperta piesei cu Eneli. Știam de la niște cunoștințe comune că ascultă frecvent muzica mea. I-am răspuns și apoi mi-a trimis un mesaj video. Atunci nu a mai fost niciun dubiu că este ea. Mi-a spus că vrea să colaborăm și de acolo lucrurile au fost foarte simple. Piesa Lullaby“ a fost lansată de ea ca NFT într-o campanie cu o companie de criptomonede.
Ce înseamnă practic acest NFT?
Manuel Riva: Și pentru mine lucrurile sunt relativ noi. Lovindu-mă de zona aceasta am fost nevoit să înțeleg fenomenul. NFT-urile sunt niște obiecte de colecție, niște fișiere digitale unice – și aici e frumusețea lor, că nu se pot falsifica, duplica. Autenticitate lor poate fi ușor dovedită. Lucrurile sunt încă în căutări, dar e clar că pentru artiști e o zonă benefică. Simplifică traseul de la autor la remunerație, de la autor la public, de la drepturi de autori la banii pe proiectele respective și elimină niște terți. NFT-urile reușesc să scurteze traseul. Fiind la început, a însemnat un mare boom mediatic. Mulți artiști cu folowers au reușit să capitalizeze zona aceasta și s-au vândut NFT-uri pe sume astronomice. Piesa „Lullaby“ fost vândută cu peste 90.000 de euro, o sumă fabuloasă. Am lucrat mai multe piese cu ea, Linsday lucrează la un album și am avut onoarea să fiu invitat ca unul dintre producători.
Cele mai ofertante scene din afara României pe care ai mixat?
Manuel Riva: Untold este de departe una dintre scenele fabuloase, chiar dacă e din România. Și artiștii străini consideră că Untold este printre festivalurile cele mai bune din lume. Chiar e un festival ieșit din comun, mult peste ce se întâmplă în alte părți. Vestea bună este că au apărut în ultimii ani extrem de multe festivaluri, cu un vibe extraordinar, super proaspăt și cu public care știe ce vrea să asculte. Mi-a plăcut foarte mult în Ucraina, în vremea în care aveam concerte acolo. Publicul ucrainean e fabulos. Nimeni nu pleacă din fața pupitrului și dansează efectiv până se oprește muzica. Ibiza mi-a plăcut și ea foarte mult ca vibe și ca peisaj.
Ce țintește ca obiectiv Manuel Riva? Cum arată viitoarele proiecte muzicale?
Manuel Riva: Am trasat câteva obiective, am multe „release-uri“ pregătite de lansare. Albumul e gata și caut momentul potrivit să-l lansez. Va fi un album cu foarte multe colaborări, cu artiști din România dar și din străinătate. Lucrez în continuare la material nou, pentru că pur și simplu îmi place să fac muzică.
Știu că ești tată. Cum se mixează viața de artist cu cea de familist?
Manuel Riva: E super simpatic. Dacă acum 20 de ani lucram 16 – 17 – 20 de ore în studio, acum nu mai vreau să fac asta. Vreau să am timp pentru copii, pentru familie. Mă trezesc uneori la 4 dimineața să lucrez până se trezesc fetele și le duc la grădiniță și la școală. Apoi, am ziua la dispoziție să lucrez, să stau cu familia. De multe ori vin ambele fete cu mine în studio. Cea mare studiază pianul. Nu cred că sunt foarte atrase de muzică. Pe de ală parte și eu am fost olimpic la matematică și am făcut ASE și nu am profesat niciodată în acea zonă.
Spune trei cuvinte definitorii pentru tine.
Manuel Riva: Complicat. Foarte des mă gândesc și eu la asta. În secunda aceasta mă consider fericit – de multă vreme simt că sunt acolo unde mi-am propus, modest – încerc să-mi văd de spațiul meu și atât, și sunt curios – e un cuvânt care mă caracterizează. Petrec mult timp căutând, citind despre diverse subiecte.
Interviu realizat de
Oana-Talida COZMA
