Considerat, pe bună dreptate, unul dintre patriarhii picturii românești moderne, Nicolae Grigorescu, a cărui activitate artistică se întinde pe mai bine de jumătate de secol, a lăsat posterității o operă vastă și complexă.
De reținut că Nicolae Grigorescu este cel care între anii 1858-1861 a realizat pictura interioară a mănăstirii Agapia, din judeţul Neamţ, operă pe care o putem admira și astăzi.
De asemenea, este cunoscut faptul că pictorul a participat la Războiul de Independență, în calitate de „pictor de front“, realizând la fața locului, în luptele de la Grivița și Rahova, desene și schițe care au stat la baza unor mari compoziții.
Despre marele maestru, istoricul de artă Henri Focillon spunea: „Nicolae Grigorescu este român cu tot sufletul și în toată opera sa… Prietenia cu artiști francezi nu a reușit să-l smulgă meditației românești, amintirii doinelor… În istoria picturii românești, Grigorescu nu este un geniu izolat, o flacără strălucitoare într-un peisaj pustiu. El a avut emuli și continuatori, suscitând o școală, nu atât prin discipolii săi, cât prin afinitățile pe care le-a produs“.
Autor articol:
Radu Cristian MACAVEI
