Istoria Românilor – Al doilea război dacic al lui Traian. Triumful lui Traian

Al doilea război dacic al lui Traian (105-106 după Hr.)

Pacea dintre romani şi daci nu a ţinut mult. Romanii l-au acuzat pe Decebal că a călcat condiţiile păcii. Acesta, într-adevăr, nu predase maşinile de război şi meşterii romani, ci, dimpotrivă, continua să se înarmeze, pregătindu-se de o nouă luptă.

În aceste condiții, Traian se hotărăște să i-o ia înainte şi pornește a doua expediţie împotriva Daciei, în anul 105.

Şi de data aceasta ţinta expediţiei împăratului era capitala lui Decebal, Sarmisegetuza. Doar că acum el a ales un alt drum, vrând să ajungă în acest oraş pe la Răsărit. Pentru aceasta, avea la îndemână podul construit de Apolodor din Damasc la Drobeta.

Armata romană, condusă de Traian, porni de la Drobeta, străbătu de-a curmezişul Oltenia, trecând peste Motru şi Jiu până la Olt, respingându-i pe daci, care încercau să le întârzie înaintarea. Ajungând la Olt, romanii s-au îndreptat în susul acestui râu şi au trecut Carpaţii prin pasul Turnu Roşu.

Astfel, în anul 106, Traian ajunge a doua oară în faţa Sarmisegetuzei, de data aceasta pe la Răsărit. Cu toată rezistenţa îndârjită a dacilor, cetatea a căzut. Aflați în această situație grea, fruntaşii dacilor au preferat să bea otravă, numai să nu cadă vii în mâinile învingătorilor.

Decebal s-a retras spre Nord şi, după o ultimă luptă, hotărăște să se sinucidă, străpungându-se cu un pumnal. Corpul său neînsufleţit a fost adus în faţa împăratului Traian, iar comorile sale au fost îngropate, schimbându-se albia unui râu peste locul cu pricina. Însă, singurul servitor care î1 ajutase pe Decebal la îngroparea comorilor trădează și astfel este destăinuit romanilor locul ascunzătoarei.

De data aceasta, Traian hotărăște să lege definitiv Dacia de imperiu, declarând-o provincie romană.

Triumful lui Traian

În urma victoriei sale asupra dacilor şi a supunerii ţării lor, Traian primește cele mai mari onoruri.

Două monumente însemnate au consemnat, pentru veşnicie, succesele militare ale lui Traian: Columna de la Roma, respectiv monumentul triumfal de la Adam Clisi, din Dobrogea.

Columna lui Traian făcea parte dintr-un grup de clădiri, alcătuind, împreună Forul (piaţa) lui Traian, pe care se ridica şi Basilica lui Traian, o clădire care servea pentru judecăţi şi prăvălii.

Columna lui Traian goală, cu trepte pe dinăuntru, are pe dinafară în spirală lungă scene sculptate în relief, reprezentând principalele episoade ale celor două războaie ale Iui Traian cu dacii. Este un monument preţios atât pentru artă, cât şi pentru istorie. Sunt acolo reprezentate imagini cu soldaţii romani şi cu cei daci, armele şi costumele lor, cetăţile dace şi podul de peste Dunăre, precum şi chipurile lui Traian şi ale lui Decebal.

Columna este, în acelaşi timp, o istorie completă a războaielor dacice. În vârful coloanei se ridica statuia lui Traian, care mai târziu, din ordinul unui papă, a fost înlocuită cu a Sfântului Petre.

Al doilea monument este cel de la Adam Clisi. Acolo s-a ridicat o cetate romană numită Tropeum Traiani, adică „trofeul lui Traian“, lângă care s-a clădit un monument triumfal în formă rotundă având deasupra, ca o statuie, armele capturate de la duşmani, sculptate în piatră. De jur-împrejur sunt scene sculptate, în relief, încadrate în pătrate numite „metope“. Ele reprezintă oşteni daci înlănţuiţi sau care (căruțe) cu daci fugind din faţa romanilor învingători.

Explicație fotografii: imaginile surprind fragmente (replici în mărime naturală) ale Columnei de la Roma, mulaje realizate în anii ’60 ai veacului trecut de istorici și arheologi români; exponatele, ca și miniatura realizată asupra arealului din Roma al Columnei, se găsesc la Muzeul Național de Istorie din București.