Despre un târg de artă plastică de mari dimensiuni nu prea se mai vorbea în ultimul timp. Dar nu pentru că nu ar fi fost nevoie. Este mare nevoie, inițiative similare sau asemănătoare având decenii ca vechime. Dar cine ar fi putut să pună pe roate o astfel de întreprindere?
Inițiativa a venit din partea lui Claudiu Florică, omul care construise deja o galerie uimitoare, mai tânără de un an, Kulterra. S-a lucrat timp îndelungat la evenimentul din a doua parte a lunii mai a acestui an. În primul rând, a fost stabilit de la început un invitat special al târgului, o personalitate de rezonanță internațională. Daniel Spoerri este această personalitate, creator de lucrări, momente și evenimente de artă, de avangardă, părintele Eat Art, al „tablourilor capturate”. Să nu uităm că Daniel Spoerri s-a născut la Galați, acum 93 de ani, și a plecat din România într-o situație dramatică, tatăl său, pastorul Isaac Feinstein, fiind o victimă a „trenurilor morții” de la Iaşi, din 1941.
Este prima expoziție a lui Daniel Spoerri în România, cel puțin la aceste dimensiuni. Nu se poate vorbi de o întoarcere a artistului, pentru că el a plecat când avea doar 11 ani, pe când creația plastică nu era una dintre opțiunile de viitor. Dar expoziția a avut toate trăsăturile unei îndelung așteptate veniri acasă a unui fiu sau prieten drag, care a devenit vestit și cunoscut. Expunerea lui Daniel Spoerri de la MoBU 2023 s-a numit „A Moment of Eternity/O clipă pentru eternitate”!
La MoBU, chiar în centrul spațiului de expunere de la Romaero, au fost prezentate aproximativ 120 de lucrări ale lui Daniel Spoerri, din serii și din perioade diferite. În selecția făcută de curatorul expunerii lui Daniel Spoerri de la MoBU, Thomas Levy a ales lucrări din „Black Series, 2020-2021”, „Sevilla Series, 1991”, „Criminal investigations, 1971-1978”, „Carnival Series, 1995”, Boite a lettres Serie, 1998”. Sunt lucrări de artă care îl reprezintă pe Daniel Spoerri, având pentru prima dată ocazia să vedem în Bucureşti „tablourile capturate”, în care obiectele, alăturate conform unei tematici, de la celebrele dejunuri, la litere de tipografie, sunt lipite pe panouri ce sunt ridicate pe simeze. Tot în premieră, una dintre aceste lucrări va fi donată unui muzeu public de artă contemporană din Bucureşti.
Prima ediţie a MoBU a adus un suflu nou în peisajul creaţiei plastice din România, pentru creatori, pentru galerii şi pentru cei interesaţi. Punerea în lumina unui eveniment modern, internaţional, a adus o strălucire aparte creaţiei plastice româneşti. Altfel vedem aceste lucrări de artă şi chiar pe artiştii expozanţi, într-o mare majoritate membri ai Uniunii Artiştilor Plastici din România, ceea ce conturează şi mai bine profesionalizarea acestei activităţi.
În ordine numerică, ne-a întâmpinat Eugen Raportoru, care a adus în expunere o căruţă şi un pod veneţian, dar şi picturi dintre cele mai elocvente ale sale. Cunoscutul critic de artă Pavel Şuşară a fost prezent inclusiv cu muzeul omonim, un redutabil şi foarte viu centru de artă modernă şi mai ales contemporană. Inedit, printre multe altele, este prezenţa unui artist cu totul special, Mihail „Miki” Trifan, din Craiova. Alături, Galeria Romană şi-a prezentat artiştii cu accent pe celebrul grup Prolog, un capitol aparte din istoria artei româneşti. Dintre galeriile de artă ce aduc mereu o notă de originalitate să amintim şi Rotenberg-Uzunov, cu o simeză diversă ce a rezumat expoziţiile organizate la umbra Ateneului Român, acolo unde se află sediul său: Ovidiu Panighianţ, Horaţiu Mălăele, Teli Iacşa, Ersin Bactişa, Constantin Piliuţă dar şi Smaranda Piliuţă, fiica cunoscutului pictor.
Sticla minunată realizată artistic de Ioan Nemţoi, în forme inedite, de o dinamică aparte, a fost prezentată de Galeria Nemţoi, cea care poartă numele artistului pe care îl reprezintă în exclusivitate. Galeria de artă „Alexandru Rădulescu” nu poartă numele unui artist, ci al unui tânăr colecţionar, care a pornit temeinic de la arta românească din recentele două secole şi ne relevă fără ezitare vârfuri atent alese din arta contemporană. Prin această galerie, la MoBU 2023 au participat Nicolae Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Ciucurencu.
Galeria FormArt, din plin centrul Bucureştiului, susţinută de Magda Mihăilescu, are mai puţin de un an, dar multă activitate. S-a mobilizat să participe cu artiştii pe care îi reprezintă, printre care îl aflăm şi pe Ammar Alnahhas, membru UAPR, şi unul dintre cei mai activi artişti români. De altfel, acesta a reprezentat țara sa de origine – Siria, pe 27 mai, în deschiderea unui alt eveniment internațional important: ediția a XII-a, la Mogoșoaia ClasicFest – Culturile lumii, o manifestare găzduită de Palatul Mogoșoaia, care anul acesta a avut 10 țări participante: Siria, India, Mexic, Ecuador, Franța, Portugalia, China, Armenia, Japonia și România. Și dacă tot am amintit de festivalul de la Mogoșoaia, nu putem să nu ne referim și la cea de-a patra ediție a Concursului Internațional „Martha Bibescu”. Anul acesta a fost primul an în care Uniunea Artiștilor Plastici a devenit partener, vicepreședinții UAP au făcut parte din juriu, participarea a fost una record , 108 artiști din Italia, Israel, Republica Moldova, Belgia și România, iar câștigătorii celor două categorii de vârstă reprezintă cu adevărat speranțe pentru arta plastică românească: Ana Maria Cosma și István Tusai.
Cea mai mare expunere a avut, explicabil, galeria Kulterra, care a reuşit să mobilizeze, după o selecţie specială, mai mulţi artişti din generaţiile de început ale acestei strădanii. Mulţi dintre ei au expus deja la sediul ultramodern al galeriei: Misha Diaconu, ATOMA, Obie Platon, Elena Bria, Arina Bican, MihU, Valeria Glibiciuc. Selecţia realizată de Kulterra pentru MoBU a avut ca declaraţie de intenţii cuvântul „decolare”, legat de spaţiul de desfăşurare a târgului, un hangar pentru avioane, dar şi aşteptările pieţei de profil şi ale vieţii artistice, producerea unor evoluţii care să fie asemenea cu ridicarea de la sol a unei aeronave cu motoarele puternice turate intens.
Nonconformismul s-a numit, la MoBU, „Celula de artă”, o galerie de artă altfel, care şi-a apropiat artişti dar mai ales idei şi manifestări dintre cele mai imaginative şi inteligente. Multe dintre aceste realizări au fost expuse şi în hangarul târgului internaţional de artă de la Romaero, unde şi natura s-a jucat cu culorile şi luminile şi cu formele desenate pe cer.
Pentru spiritele cu orizonturi înalte, în faţa pavilionului ce a găzduit MoBU a fost tras un avion prezidenţial, în care au fost expuse lucrări de Sami Briss şi Harry Gutman, doi artişti născuţi în România, în anii 30, care au plecat, la un moment dat, în Israel. Pictura fiecăruia dintre cei doi artişti este o încântare de originalitate şi imaginaţie, naraţiuni cromatice şi alegorii de basm.
Autor articol: Marius TIȚA
