Cafeneaua culturală

POESIS – EMIL ARITON, poetul profesor de matematică

POESIS – Emil Ariton, poetul profesor de matematică

Născut la 28 martie 1949, la Bucşeşti, judeţul Bacău, este absolvent al Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi și profesor de matematică la Piatra-Neamţ. A publicat versuri în diferite reviste din Moldova şi a traversat o perioadă de tăcere de 15 ani, timp în care n-a încetat să iubească poezia. În prima etapă de „joc secund” şi de contaminare cu arta cuvântului, a frecventat asiduu cenaclurile literare „Calistrat Hogaş” şi „Petrodava” din Piatra-Neamţ. A publicat trei cărţi: „Transplant de sinceritate”,Editura Crigarux, Piatra-Neamţ, 2007; „Răstălmăciri, fantezii, retrostihuri”, Editura Timpul, Iaşi, 2009; „Jucăria de versuri a zodiacului”,Editura Poesis Art, Piatra-Neamţ 2011.

În 2012, este inclus cu un grupaj de poezii în „Antologia scriitorilor nemţeni”,Editura Răzeşu, Piatra-Neamț. A treia carte este un volum de răstălmăciri astrologice, în care s-a folosit intertextualitatea ca modalitate de a scrie un text după alt text şi a-1 coverti din prozaic în liric, spre o apropiere a scrisului de maniera postmodernistă.

Punct de vedere critic

„Ne aflăm în faţa unui adevărat pionier, un căutător al aurului aluvionar, un condotier pornit spre un Eldorado nu atât geografic, spaţial, cât lingvistic şi temporal. Poetul Emil Ariton ne invită la o călătorie pe cărări de munte, unele încă nemarcate, neintrate în traseele turistice. Aerul e tare, răcoros, pădurea virgină, o ceaţă biblică ne înconjoară, ne aflăm într-o posibilă, presupusă dimineaţă de început de toamnă sau de primăvară. Cine va avea curajul să-l urmeze? Cine are curajul să fie «trezit de vrăbii» și nu de privighetori?” (Lucian Strochi, prefață la volumul „Chipul speranței”)

MOTIV DE ÎNGRIJORARE
Cel ce-i în stare să-mi fure iubirea 
nefiindu-mi prieten şi nici călăuză, 
cu veselia coţcarilor cochetând, 
nepăsător poate fi când urzeala şi destrămarea, 
şăgalnic le voi îndura şi tăcut.

Numai colindul interceptând o viforniţă 
când va veni să mă consoleze, 
şi moina pe care şuvoiul o răscoleşte, 
mă vor găsi plătitor de impozite 
şi inundat de melancolie.

Nu doar cu gândul veghind, năzuind 
spre catedrala ce reconstituie Betleemul, 
cine-i tentat descriptiv să confunde 
istorisirile cu istoria, 
nesăbuinţele cu progresul, 
mai ipohondru va fi în absenţa 
unui discurs imuabil.

Iar când va fi să devin între umbre întunecime, 
liberul orizont depărtându-se oarecum 
de neauzul şi nesimţirea ce-mi vor rămâne 
ca mărturie a ruinării,
cercuri imaginare va contura peste câmpuri, 
pentru cei vii, afectaţi de peripeţii.


FATA CU PĂRUL BĂLAI
Americanca Swift Taylor, cu părul bălai, 
noua senzaţie a muzicii country, 
cântă superb într-un bar din Las Vegas, 
râvnind s-o întreacă pe Shania Twain.

Cu o prezenţă extravertită şi arzătoare 
a câştigat şi concursuri de karaoke 
şi-admiratori şi dolari, o mulţime, 
o parte din ei oferindu-i 
impresarilor şi chibiţilor de pripas.

Un fel alegoric, romantic, 
de a însufleţi intonaţia, 
transfigurarea şi gingăşia, 
şi vocea ca un ecou captivant, 
aplauze şi ovaţii i-au oferit, 
entuziasm şi încredere.

În ciuda aparenţei fragile,
luând lecţii, pe viu, de la marii artişti,
(Tim Mc Graw şi Fait Hill), 
viaţa ei a luat o turnură fantastică, 
tandre poveşti de iubire destănuind 
şi-o trecătoare idilă cu Joe Jonas, 
curmată de-o regretabilă despărţire.


MUZICA E-O SURPRIZĂ
Din orbitele lor, două stele 
mă iscodesc înainte de-a adormi, 
mai sclipitoare decât ochii de sticlă 
ai unei figurine de porţelan, 
ispitindu-mă să deschid un casetofon.

Concertul, ca revărsare de armonii, 
poate institui o supremaţie a canţonetei 
faţă de jazz şi de muzica country 
şi alte improvizaţii folclorice.

Dacă în Traviata şi-n Rigoletto, 
învolburarea sonoră se-nalţă, 
se interferează cu nemurirea, 
chiar şi întâmplătoarele audiţii 
ne amăgesc uneori, 
când ceea ce e simbol 
se preschimbă în simfonie.

Când un duet veritabil de mierle 
e un refren preluat, infiltrat 
în Rapsodia lui George Enescu, 
se poate spune că muzica e-o surpriză 
şi pentru amăgitoarele dansatoare, 
şi pentru autorii de epigrame 
sau de elegii netraduse 
în limbile troglodiţilor.

(poeme din volumul „Chipul speranței”, Editura Corgal Press, Bacău, 2012)

Autor articol: Valentin ANDREI