„Joaca de-a fi”
În cartea cu aceste nume – Editura Timpul, Iași, 2023 -, textele lirice sunt prefațate de scriitorul ieșean Cassian Maria Spiridon. Cartea se deschide și se închide cu două lucrări ale artistei plastice chineze Ye Yinge.
În prefața cărții, poetul Cassian Maria Spiridon scrie: „Francisca Ricinski, poetă cu un timbru liric personal, prin «Joaca de-a fi», ne propune un univers încărcat de nostalgii, sub umbra inexorabilă a stingerii. Cartea, ca să urmăm gândul ei, s-a scris singură, și metafora la care apelează convinge. Are știința de a-și puncta oximoronic trăirile. (…) Fiind ca orice poet autentic în căutarea propriei insule, copleșită de dorul unei alte geografii, este, în fapt, precum Blaise Pascal, între acei puțini care pot afirma: «Nu m-ai căuta, dacă nu m-ai fi găsit».
Precum Godot, pe care-l invocă, se află în așteptarea viitorului care refuză să se întâmple, nu se mai naște, dar se înveșnicește prin cuvintele din poezia Franciscăi Ricinski.”
La rândul său, criticul literar Cristian Livescu este de părere că „Textele poetice sunt de o frumusețe ciudată, în care percepția clipei se umple de reminiscențe, de grafisme, de voci, de materie obiectuală, provenite parcă dintr-o mare deflagrație, de frânturi onirice sau fragmente dintr-un mare decor al lumii, plutind surrealist, încingând fluxul poetic spre revolta totală a ființei.”
***
Francisca Ricinski este membră a Uniunii Scriitorilor din Germania și PEN Romania. Din bogatul ei CV am reținut faptul că este coeditoare a revistei „Dichtungsring” din Bonn și că, între 2004-2019, a fost redactor-șef, alături de Traian Pop, al resvistei „Matrix”, tipărită la Ludwigsburg.
Autoare de volume de poezie, proză scurtă, literatură pentru copii, piese de teatru, scenarii de animație, eseuri, interviuri, fotocolaje, are dese participări la târguri de carte și festivaluri inter-naționale de poezie. Dintre ultimele apariții editorial menționăm: „In deinen Schuhen voiler Sand”, Pop-Verlag, Ludwigsburg, 2018; „Car tu étais pluie” (coautor, Abdel Wahed Souayah, L’Harmattan, Paris, 2019) și „Mémoire sous le vent”, versiune franceză-arabă, Khayal Editions, Alger, 2019. A condus timp de 15 ani un atelier de creative writing în Neuwied, orașul de origine al reginei-poete Carmen Sylva.
NEVINDECATĂ DE ATÂTEA-NTREBĂRI
Cum de-am crezut, stând pe mal, că marea trăiește de fiece dată
neliniștea mea, c-ajunge s-ating bucuria pitită în iarba dunelor de
nisip, pentru ca ea să intre și să se-mprăștie în trup
sau că lucrurile, dacă există, chiar dincolo de imposibil, sunt așa
cum le văd sau le vreau eu…
Și de cuvinte am fost amăgită. Căutându-se unul pe altul, fără
noroc, m-au lăsat să-i promit frunții că nu va mai fi răsucită ca o
șopârlă de sârmă și nici cuiburile sale de litere nu vor mai fi
devastate.
Cât de naivă ai fost, îmi vei spune, crezând că timpul e-un hoț
sau că orele ce nu se mai văd înseamnă că nu au trecut.
Naivă sau nu, nici acum nu-nțeleg de ce marea nu are de nimeni
habar și că bucuria e iarba aceea subțire de tot, fără ochi.
Dacă eu tot am strâns, am dat și am născocit o mulțime de
lucruri, cum de ele nu sunt și altfel, altceva decât un convoi
dinăuntru în afară,
așa cum nici eu nu pot fi decât ceea ce sunt, cu lumile frânte în
mine, deschizând o ușă cuvintelor noi și celor bătrâne care nu
vor să moară.
O ORĂ LA RIN
în vântul de seară câteva valuri sar peste colțul de punte
unde-am mai stat, de parcă Rinul și-ar mai aduce aminte
de mine.
Și pe mal, duhovnicii mei, banca și salcia, pietrele, hangarul
cu bărci, sunt toate acolo și totuși nu sunt.
Îmi seamănă mie. Potopite de ape și peste tot cicatrici
ADAGIO
Născocisem un fel de adagio la Cartea Genezei
Îmi închipuiam cum Cel care expulzase cuplul nesupus
desfăcea paradisul în mai multe bucăți și le împrăștia
pe pământ.
Una din ele căzu între brațele fluviului și se făcu deltă
De-atunci, peștii, de felul lor tăcuți, au tot nuntit,
însămânțând apa cu viață.
Dar când gloanțele s-au prăbușit peste stuful neștiutor,
ei au scos sunete parcă de om.
Morții îi place să fie-ndopată și să se creadă că cei
care cad sunt doar soldățeii de plumb
Autor articol: Valentin ANDREI
