Evenimente naționale din lumea artelor frumoase
Cea de a XXIV-a ediție a Salonului Național de Plastică Mică Brăila a fost vernisată pe 4 martie, la Galeriile de Artă Brăila, într-o zi luminoasă, în mijlocul organizatorilor, a expozanților, unii veniți de departe, a colecționarilor și admiratorilor artei plastice, a prietenilor de peste tot. Din nou, numărul expozanților a trecut de 400, 427 în momentul anunțării vernisajului, cu toții artiști importanți, din țară dar și de peste hotare, astfel că foarte bine salonul ar trebui să fie numit „internațional”.
Când vorbim de a XXIV-a ediție a unui salon de artă, a unei manifestări culturale, vorbim despre o tradiție, despre o istorie a acestei realizări, cu mulți participanți importanți, cu multe momente unice și cu mult efort de organizare. Nu găsesc în țara noastră și în istoria ei post-decembristă un echivalent, nici ca temă, nici ca număr al edițiilor. Au trecut vremuri mai bune sau mai rele, a trecut și pandemia, au trecut și oamenii, artiști expozanți sau prieteni, admiratori și susținători, o legendă s-a născut și o așteptare devine concretă. De fapt, multe așteptări însoțesc fenomenul Salonului anual de plastică de mici dimensiuni ce se desfășoară de un sfert de secol la Brăila. Greu de spus dacă este un exemplu, mai ales că nu este o formulă aici, nici măcar a succesului. Cu siguranță, însă, aceste momente unice țesute în jurul Salonului unicat de la Brăila răspunde cerințelor și dorințelor de a avea un cadru cât mai puternic de afirmare, o sărbătoare a artei, a creației.
Ideea artei plastice de mici dimensiuni, fie ea cunoscuta pictură, dificila sculptură, ineditul obiect de artă sau moderna fotografie, se adresează unei căutări speciale, atât a artiștilor, cât și a iubitorilor de artă. Nu confundăm, desigur, arta plastică de mici dimensiuni cu miniatura. Este greu și mereu incomplet să definim plastica mică, în afara dimensiunii cerute de regulament – maxim 30 de cm pe latura mare. În general, este vorba de creații ce respectă această cerință în centimetri și pot avea orice aspect își propune artistul. Indiferent de opțiune, plastica de mici dimensiuni are o uriașă forță de sugestie. Altfel spus, rezonanța poate merge până la monumentalitate, emoție ce nu se referă neapărat la dimensiuni. Am văzut multe monumente de for public ce par a fi sculptură mică supradimensionată. În schimb, cadre, sculptură sau obiecte de mici dimensiuni sugerează impresii monumentale, impresionante. Chiar arhitecturale, uneori.
Ediția din acest an, a XXIV-a, a salonului de plastică mică de la Brăila, s-a deschis într-o atmosferă de speranță entuziastă, ce vrem să caracterizeze aceste începuturi. Într-o lume ale cărei sensuri încep să ne scape, un Salon de artă ce se organizează anual înseamnă o ancoră, un argument și o chemare. Ediția a XXIII-a a Salonului s-a desfășurat anul trecut, în 2022, cea de a XXII-a, în 2021, iar în anul de groază 2020 s-a ținut a XXI-a ediție. În pandemie, Salonul de la Brăila a continuat să marcheze simeze bogate și luminoase, ca arta plastică să rămână acel sprijin spiritual, esență a supraviețuirii societății umane. Mai mult, participarea a trecut de pragul de 400 de expozanți în plină pandemie. Poate de aceea, vernisajele din ultimul timp ale Salonului de plastică mică de la Brăila se țin cu soarele în fereastră.
Inevitabil, se creează un sentiment de emulație, o mobilizare ce se naște greu dar care arde cu o flacără intensă, din momentul în care cineva a aprins-o. Și acel cineva, o spunem clar, este pictorul scenograf Gheorghe Mosorescu, președintele Filialei Brăila a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Poate părea o rutină dar toată lumea știe că o expoziție de grup este mult mai complexă și complicată ca o personală. Expozanții de la Brăila sunt cu toții artiști consacrați, recunoscuți, care pot face lucrări în dimensiuni mari sau expoziții doar cu propriile creații. Fiecare dintre participanți înseamnă o operă, o viață dedicată artei, originalitate și talent. Artiștii își doresc să expună într-un salon de tradiție și cu renume, iar Salonul de plastică mică este o inițiativă solidă, serioasă, confirmată, care dă greutate culturală Brăilei și se sprijină pe rezonanța acestui oraș al culturii, al libertății orizonturilor și al legendelor ce au viața în inima lor.
Puțini sunt cei care vin pentru prima dată la Brăila, mulți sunt participanți cu multe ediții într-o carieră bine conturată. De aceea, simeza anuală de la Brăila, dedicată creației cu dimensiuni până în 30 cm, este extrem de diversă și intensă. În aceste mici dimensiuni sunt concentrate harul și inteligența creației plastice, teme inedite sau tratate deja pe spații ample, sunt declarații programatice sau accente de afirmare, de recunoaștere.
Panotarea expoziției cu peste 400 de participanți de la Brăila reprezintă o provocare în sine, este o concepție aparte. Sala care găzduiește Salonul, într-un centru strălucitor al legendarei Brăile, primește cu drag exponatele și asta se simte din plin. O atmosferă vibrantă și luminoasă te întâmpină de la primii pași, de la vernisaj până în clipa în care ai ieșit din galerie. Mici expuneri te întâmpină pe fiecare perete de expunere, așa cum s-a văzut în imaginile pe care expozanții au ținut să le aibă din galeria Salonului. În acest sfert de veac, la Salonul de plastică mică de la Brăila s-au născut ritualuri dintre cele mai frumoase, care transmit bucuria unei simeze frumoase și serioase, a unei inițiative renumite, care stârnește interes și pasiune, care iscă mobilizare și participare la, probabil, singurul salon de artă de la noi cu o așa longevitate și tradiție.
Autor articol: Marius TIȚA
