Tradiții

Sărbători populare –  Boboteaza

Sărbători populare –  Boboteaza

Pornind de la Anul Nou, data de 6 ianuarie marchează, conform tradiției biblice, creația omului. În conformitate cu mitul biblic al creației omului de către Dumnezeu, Părinții Bisericii creștine au asociat dubla naștere a Pruncului Iisus cu această zi: una fizică și cealaltă spirituală (Botezul). Combinarea celor două evenimente majore creștine într-o singură zi, având în vedere noua credință, a devenit o sursă de neînțelegere și confuzie pentru credincioși, în timp. Pentru a rezolva această situație, teologii au adoptat o soluție de compromis: au menținut data de 6 ianuarie pentru Botezul Domnului Iisus și au mutat nașterea fizică cu două săptămâni mai devreme, pe 25 decembrie, asociindu-se astfel cu moartea și nașterea zeului iranian Mithra și a celui carpato-dunărean Crăciun.

Translația datei Nașterii Domnului peste Anul Nou roman, sărbătorit la Calendele lui Ianuarie (1 ianuarie), și suprapunerea acestui eveniment creștin peste ziua de celebrare a zeilor menționați, au dus la un amalgam dificil de înțeles în prezent al sărbătorilor și obiceiurilor creștine cu cele precreștine.

În Calendarul popular, Ziua de Bobotează aduce în prim-plan elemente specifice sărbătorilor de Crăciun și Anul Nou: colinde locale, farmece și descântece, prezicerea vremii și belșugului în noul an, credința că Cerul se deschide și animalele vorbesc, iar comorile ard.

Actele rituale și practicile magice de profilaxie și purificare ocupă un loc important. În plus, față de ritualurile creștine de sfințire a apei (agheasma), în care preoții umblă cu botezul și aruncă crucea în apă, poporul a adăugat obiceiuri precum spălatul sau scufundarea rituală a oamenilor în apele râurilor sau lacurilor, împușcături, strigături (Chiraleisa în Nord-Vestul Transilvaniei) și producerea de zgomote, aprinderea focurilor (Ardeasca în Bucovina), împrăștierea substanțelor urât mirositoare, afumarea oamenilor, vitelor și anexelor gospodărești, precum și încuratul cailor.

În această luptă împotriva spiritelor rele, lupii sunt aliații oamenilor, fiind singurele vietăți care pot vedea diavolii, îi urmăresc și îi sfâșie cu dinții. Din teama față de lupi, diavolii săreau în ape, iar bărbații curajoși îi urmau. Preoții sfințeau apele cu agheasmă și aruncau crucea.

O practică interesantă de purificare și alungare a spiritelor malefice este alergatul sau încuratul cailor. O dată pe an, la Bobotează, cei doi rivali calendaristici, lupul și calul, primul stăpân peste iarnă, iar al doilea peste vară, luptă pentru o cauză comună: izgonirea diavolului.

Alimentele rituale specifice zilei de Bobotează includ piftia și grâul fiert.

Documentare realizată de
Robert-Marian FOTEA

Documentare: „Calendarul țăranului român: Zile și mituri”, Ion GHINOIU