Enumeram în materialul anterior câteva dintre simbolurile culturale ale poporului olandez, printre ele numărându-se Rembrandt, Veermer și Van Gogh. Creațiile lor și ale altor maeștri ai picturii flamande pot fi văzute în mai toată Olanda, în muzee, în expoziții permanente, ori în alte locuri publice în care sunt organizate expoziții temporare.
Rijksmuseum, muzeul național de artă al Țărilor de Jos
Capodoperele pictorilor batavi pot fi admirate în două dintre cele mai mari muzee de artă ale Olandei: Rijksmuseum, muzeul național de artă, și Van Gogh Museum. Firesc, având în vedere denumirile celor două instituții, la Rijksmuseum pot fi văzuți o varietate largă de artiști din zona picturii și a sculpturii, pe când în celălalt muzeu celebru, aflat la doar două-trei sute de metri distanță, turistul poate admira doar creațiile lui Vincent Van Gogh.
Rijksmuseum este cel mai mare muzeu de artă și istorie din Olanda. A fost fondat în 1800, sub numele de Galeria Națională de Artă (Nationale Kunstgallerij). Ulterior, muzeul a fost mutat în mai multe locuri, până când a ajuns în Amsterdam, prin decretul regelui Louis Bonaparte, fratele lui Napoleon.
Deși la Rijksmuseum pot fi admirate opere din toată lumea, cea mai importantă parte a colecției muzeului este formată din numeroasele capodopere din secolul al XVII-lea, aparținând școlii marilor maeștri olandezi. Muzeul are în colecția sa opere ale lui Rembrandt, Vermeer, Hals sau Steen.
La fel de importantă este zona din Rijkmuseum dedicată istoriei poporului olandez, prin intermediul unor exponate și artefacte care datează din Evul Mediu până în secolul XX. În mai multe săli, vizitatorii pot vedea și o serie de sculpturi și obiecte de artă decorativă: porțelanuri, piese de mobilier, lucrări în sticlă, bijuterii, costume, obiecte de bronz și cupru.
Expoziție Johannes Vermeer, în cadrul Rijksmuseum
Odată ajuns la Rijksmuseum, călătorul primei părți a anului 2023 a avut și oportunitatea de a vizita o expoziție dedicată pictorului Johannes Vermmer (1632-1675), celebrul olandez care a încântat o lume întreagă cu operele sale. A fost o expoziție restrânsă, cu doar douăzeci și opt de tablouri expuse, care au putut fi văzute în această formulă doar din februarie și până pe 4 iunie 2023.
Un fapt care spune multe despre atractivitatea culturală a Olandei: nici nu avusese loc deschiderea oficială și biletele au fost epuizate, organizatorii anunțând atunci, în februarie, peste două sute de mii de bilete vândute.
Linia vieții de la Amsterdam și Coloana infinită a lui Brâncuși
La Rijksmuseum nu sunt valorificate doar spațiile interioare. Cei care administrează acest mare muzeu au în vedere și grădinile din jurul imensei clădiri. De zece ani, aici sunt organizate expoziții în aer liber, care pot fi vizitate gratuit. Astfel, în vara aceasta, artistul vizual britanic Richard Long a putut crea liber într-o zonă exterioară. Au rezultat, așa cum am aflat de la Claudia Marcu, contributor Radio România (cea care realizează rubrica Ilustrată din Amsterdam, pentru Radio România Cultural), o lucrare abstractă pe care a intitulat-o Linia vietii. De fapt, în și cu ajutorul ierbii tăiate uniform, el a creat un desen care m-a dus imediat cu gândul la faptul că arta lui Long, ca multe altele, este efemeră. Creația aceasta a fost comparată cu celebra Coloană a infinitului a lui Brâncuși, capodoperă care dăinuie mult mai mult.
Fiind și el conștient de efemeritatea operei create în iarbă de Long, un vizitator localnic a mărturisit că vine zilnic să vadă cum se schimbă Linia vieții odată cu creșterea ierbii și care treptat va dispărea.
Cupidon și mesajul de pe soclu
În timpul vizitei făcute la Rijkmuseum am putut afla și povestea micului Cupidon care se găsește în colecția operelor importantului muzeu din Amsterdam. Având-o drept ghid pe Claudia Marcu, care nu numai că locuiește în capitala batavă, dar caută zi de zi, prin activitățile sale, să îi și descopere trecutul și capodoperele, am avut ocazia nesperată de a afla că acest Cupidon special a fost creat de sculptorul francez Étienne-Maurice Falconet, între anii 1755-1757 (inițial din ipsos, apoi sculptat dintr-un bloc de marmură de Carrara), la comanda marchizei de Pompadour, celebră prin influența sa la curtea Franței. Degetul dus la gură de micul Cupidon (87 de centimetri) sugerează discreția, care era considerată virtute în vremea lui Louis al XV-lea. În ideea că nimeni nu scapă de săgețile lui Cupidon, artistul a inscripționat pe soclul statuii un citat din Voltaire: Oricine ai fi, aici e stăpânul tău. Îți este, ți-a fost sau va trebui să îți fie.
Pentru a descoperi și alte capodopere ale artei și culturii din Țările de Jos, vă dau întâlnire în numărul următor al publicației noastre.
Turist de serviciu: Valentin ANDREI
