EVENIMENTE NAȚIONALE ALE U.A.P.
Ediția 2023 a Simpozionului Internațional de Sculptură „Brâncușiana”, organizată de Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, de la Târgu Jiu, în cadrul programului intitulat „Esența lucrurilor”, se adaugă celor anterioare, îmbogățind cu alte șapte noi lucrări de sculptură monumentală patrimoniul orașului. De data aceasta materialul de lucru a fost unul extrem de nobil, marmura de Rușchița, o reală încântare dar și o provocare pentru artiștii participanți, sculptori din România, Republica Moldova, Italia, Spania și Statele Unite ale Americii.
Pentru prima dată locul unde s-a desfășurat șantierul de creație a fost chiar așezarea natală a lui Constantin Brâncuși, comuna Peștișani, la doar câțiva kilometri distanță de Hobița. Fără îndoială, organizatorii au avut în vedere importanța contactului sculptorilor participanți cu atmosfera și cu energia locului natal al marelui artist.
Curatorul acestui simpozion de creație, sculptorul Nicolae Ovidiu Popa, împreună cu organizatorii de la Centrul „Constantin Brâncuși”, a solicitat artiștilor invitați machete și schițe ale lucrărilor pe care urmau să le realizeze în cadrul taberei și, în final, în urma unei selecții, au fost alese machetele sculpturilor care, după trei săptămâni de lucru intens, s-au materializat, cucerind spațiul cu formele și volumele lor măiestrit alcătuite.
Cei șapte sculptori participanți, veniți din încă alte patru țări, în afară de România, sunt cu toții artiști foarte experimentați în lucrul cu piatra dar și cu alte materiale destinate sculpturii, iar participările lor la numeroase tabere naționale și internaționale de creație reprezintă o foarte convingătoare carte de vizită. Nu s-au dezis nici de această dată, lucrările realizate la Peștișani impunându-se prin frumusețea alcătuirii lor și măiestria execuției.
Nu a existat, propriu-zis, o temă a Simpozionului Internațional de Sculptură „Brâncușiana”, artiștii fiind, ca întotdeauna, liberi să-și aleagă subiectul, însă, în cel mai autentic spirit brâncușian, ideea de arhetip a constituit pentru majoritatea participanților un incitant punct de plecare, așa cum însele lucrările executate o dovedesc.
Mai mult decât atât o evidentă direcție spirituală, vizibilă în titlul lucrărilor dar și în simbolistica și mesajul lor, s-a imprimat asupra lucrului sculptorilor de la Peștișani. În felul acesta, în pofida diversității viziunilor și a abordărilor, există o unitate intrinsecă a celor șapte sculpturi monumentale din marmură de Rușchița, născută și din comunicarea și comuniunea lor în cadrul simpozionului de creație. Fiindcă în confruntarea cu un material dur și rezistent, precum marmura, sub presiunea timpului limitat de lucru, fără dialog și solidaritate între sculptori nu poate fi dus la bun sfârșit un proiect atât de cuprinzător.
La Peștișani, inspirați de locul natal al lui Brâncuși dar și de spiritul lui, înclinat spre meditație și spre căutarea esenței, cei șapte sculptori s-au manifestat asemănător, lăsându-se purtați și călăuziți de gândul creator, într-o atmosferă de pace, bucurie și frățietate.
În grupul celor șapte sculptori s-au desprins două direcții bine conturate: cea abstractă, înclinată spre o abordare geometrică, de factură conceptuală, în cazul sculptorilor Oscar Comendador (Spania), Francesco Panceri (Italia), Dumitru Ion Șerban (Italia), Valentin Vârtosu (Republica Moldova), și o direcție figurativă, cu trimitere directă spre surse creștine de inspirație, în cazul sculptorilor Nicolae Ovidiu Popa (România), Mircea Lăcătuș (S.U.A.) și Eugen Barzu (România).
Prezent de câțiva ani în cadrul taberelor internaționale de sculptură din România, Dumitru Ion Șerban (Italia) continuă să impresioneze prin profunzimea cercetării sale plastice, pe care o îmbină cu meditația pe teme filosofice, și prin măiestria sa de sculptor în piatră, autor de lucrări monumentale.
Timpul este și pentru Dumitru Ion Șerban o incitantă sursă de reflecție și o constantă provocare ideatică ce se transferă în planul sculpturii. Întâlnirea dintre timp, categorie filosofică și cerc, formă geometrică primară, este cea care a generat incitanta compoziție realizată în vara anului 2023 în cadrul Simpozionului „Brâncușiana”. Lucrarea „Cercul timpului deschis” a pornit de la concepția vechilor greci despre timp, îngemănată cu viziunea artistului asupra aceleiași categorii filosofice.
Cercul se deschide, în mod paradoxal, spre spirala din interiorul lui, pe care n-o putem vedea, deși ea există și se continuă în spațiu.
Valentin Vârtosu (Republica Moldova) are o viziune profund personală asupra formei, iar lucrările sale monumentale se disting printr-o expresivitate aparte. Structura „Dorumetrelor”, inspirată de cea a fântânilor cu cumpănă, îmbină orizontala cu verticala, delimitând astfel un spațiu în care întruchipările sale plastice își află, ca într-o matrice, locul.
Cu un titlu de-a dreptul dadaist, lucrarea sa din simpozionul „Brâncușiana” 2023 surprinde prin structura sa total abstractă, alcătuită pe verticală, ce dezvoltă un model din atelier, respectiv o lucrare din lemn, de mici dimensiuni, ce-i este punct de plecare. Compoziția este inspirată de sculptura intitulată „Femeia cu gâtul tăiat” a lui Giacometti, artistul făcând astfel referire la perioada pariziană, când Giacometti îl întâlnește pe Brâncuși.
Cu o impresionantă activitate artistică, îndeosebi în cadrul simpozioanelor internaționale de sculptură, cel mai tânăr artist prezent în ediția 2023 a Brâncușianei, Francesco Panceri (Italia), propune o lucrare de factură abstractă, parte dintr-o serie mai amplă de lucrări monumentale, a căror temă centrală o reprezintă categoria filosofică a timpului.
Structurile tridimensionale realizate de Francesco Panceri, în diferite materiale, sunt deosebit de spectaculoase datorită forței cu care ele se elansează în spațiu. Lucrarea „Echilibru” din cadrul Simpozionului de sculptură „Brâncușiana” 2023 nu se abate de la stilul și viziunea sculptorului, ea propunând o formă realizată din forme geometrice bine delimitate, intrând în comunicare unele cu altele în cadrul structurii curbe, pusă în stare de balans, pe un postament înalt.
Singura compoziție dezvoltată pe orizontală din Simpozionul „Brâncușiana” 2023, lucrarea lui Oscar Comendador (Spania) materializează în formă o mai veche viziune a sa, legată de o așezare perfectă, în care omul viitorului să se simtă împlinit. Imaginea utopică își face astfel loc nu doar în literatură, ci și în arta sculpturii.
Structura non-figurativă pe care a cioplit-o artistul nu se desprinde cu totul de sugestiile realului, pentru că sursa sa primară de inspirație o reprezintă arhitectura, în diversele ei forme de exprimare. Arhitectura romanică, în mod explicit, a marcat un punct de plecare pentru realizarea acestei lucrări, artistul descoperind în arta medievală forme perfecte ce ar putea constitui modele pentru viitor.
Lucrare cu o puternică simbolistică religioasă, cu un mare impact vizual, sculptura de mari dimensiuni a lui Eugen Barzu (România) conține un mesaj profund, un crez și o mărturisire, în același timp. Tema ei este originea divină a vieții, pe care sculptorul încearcă să o exprime plastic, adăugându-i și un pronunțat accent liric. Scânteia de viață trimisă din cer către pământ înseamnă lumină, prospețime, început, făgăduință. Artistul își mărturisește credința în principiul creaționismului: lumea, implicit și omul, sunt creația lui Dumnezeu, care se află la originea tuturor lucrurilor.
Purtătorul de jertfă se numără printre preocupările plastice ale sculptorului Mircea Lăcătuș (S.U.A.), încă de la începuturile activității sale artistice. În ediția 2023 a Taberei de sculptură „Brâncușiana”, acest personaj încărcat de forță spirituală, prezent doar în reprezentările bidimensionale, de atelier, ale autorului, își găsește împlinirea, desprinzându-se dintr-un bloc impunător din marmură de Rușchița. Cu siguranță, izvorul de inspirație se află în catacombele paleocreștine, acolo unde figura zgraffitată a Bunului Păstor le vorbea codificat primilor creștini prigoniți de prezența lui Hristos în mijlocul lor și despre jertfa Sa pentru mântuirea oamenilor.
În tot ceea ce creează, omul pornit în căutarea lui Dumnezeu imprimă semnele acestui drum. Nicolae Ovidiu Popa (România) își conduce sculptura spre lumină, încercând să-și transforme volumele în receptacole de energie divină. „Ipostasierea” ce dă titlul compoziției realizate în marmură de Rușchița, în cadrul ediției 2023 a Simpozionului „Brâncușiana”, trimite cu gândul la o stare de spirit, la o frământare interioară a omului care cere, cheamă și așteaptă intervenția lui Dumnezeu în toată existența sa. Corpul central al masivei compoziții verticale este cioplit astfel încât să sugereze, deopotrivă, un trup omenesc stilizat, dar și o arhitectură simplificată, de casă, ori, mai degrabă, de biserică. Dar chiar și în acest din urmă caz, biserica e personificată, devine un personaj colectiv, pornind de la ideea de comuniune a credincioșilor uniți prin ea.
Cele șapte lucrări sculptate în nobila marmură de Rușchița vor fi amplasate în parcul tematic al municipiului Târgu Jiu, alături de lucrări create în cadrul altor ediții ale Simpozionului „Brâncușiana”, din anul 2001 și până în prezent.
Ediția 2023 a Taberei Internaționale de Sculptură „Brâncușiana” rămâne ca încă o pagină scrisă din această direcție a artei românești contemporane, ce și-a propus să onoreze memoria artistului de la care începe sculptura modernă și să reunească operele de artă ale celor mai înzestrați sculptori contemporani din România și de pretutindeni.
Autor articol: Luiza BARCAN
