Dezbateri ample în cadrul simpozionului „TRADIŢIA – NECESITATE IDENTITARĂ VERSUS CLIŞEU CULTURAL“

Între 13 şi 15 august 2021, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare“ Neamţ a celebrat, alături de publicul din întregul ţinut, cei 50 de ani de activitate ai Ansamblului folcloric „Floricică de la munte“.

Organizatorii, Consiliul Judeţean Neamţ şi Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare“ Neamţ, în parteneriat cu Primăria şi Consiliul Local Piatra-Neamţ, au pregătit pentru cele trei zile un program cultural complex, care a întregit atmosfera de mare sărbătoare a folclorului nemţean.

Astfel, sâmbătă, 14 august 2021, la sala „Calistrat Hogaş“ a Consiliului Judeţean Neamţ, s-a desfăşurat simpozionul cu tema „Tradiţia – necesitate identitară versus clişeu cultural“, la care auparticipat invitaţi din Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Cluj-Napoca, Bistriţa Năsăud, Suceava, Bacău, Piatra-Neamţ, Târgu-Neamţ, Grinţieş, Piatra Şoimului.

Subiectul a adus în rândul participanţilor un interes crescut, specialiştii din domeniul coregrafic venind cu argumente dintre cele mai convingătoare.

Dezbaterile care au urmat după luările de cuvânt ale fiecăruia dintre participanţi au făcut ca întregul simpozion să se întindă pe durata a trei ore.

Un exemplu elocvent a fost discuţia despre cum sunt celebrate astăzi sărbătorile localităţilor rurale, în comparaţie cu ceea ce se întâmpla în trecut. Subiectul a fost adus în discuţie de către Dedilia Popovici, directorul artistic al Ansamblului folcloric „Floricică de la munte“. Cel mai apreciat discurs pe această temă a fost cel al domnului Nicolae Gălăţean, directorul Centrului judeţean de la Bistriţa, care a făcut un frumos portret al sărbătorilor rurale de odinioară: „Tradiţia este o treabă a comunităţii. Acum, de exemplu, vine un primar şi cere: «Fă-mi şi mie un spectacol, că vine sărbătoarea X.» Păi, după părerea mea, nu aşa se sărbătoreşte. Vă dau pilda comunităţii locale din Şieuţ, judeţul Bistriţa Năsăud. Acolo, de sărbătoarea lor, vine la biserică întreaga comunitate, cu toţii îmbrăcaţi în costum tradiţional, de sărbătoare. În frunte cu primarul. E prezent, neapărat, şi corul bisericesc, un cor bărbătesc. Se termină slujba, ies din biserică şi fac, cu toţii, un joc în faţa bisericii. Se duc acasă şi mai târziu, după-amiază, se adună iar cu toţii şi vin de pe toate uliţele satului la căminul cultural, femeile aducând coşuri cu merinde acoperite de ştergare lucrate de ele în casă. Mâncarea e depozitată într-o sală unde, ulterior, se va mânca şi se va bea. Şi, împreună, încep jocul. În frunte cu domnul primar, cu dom’ părinte, alături de care e cucoana preoteasă. Ei stau pe scaune şi participă la această sărbătoare, care începe cu taraful arvunit deja din ajun de printr-un sat megieş, taraf căruia i s-o dus buhul că e cel mai bun. Aşa se petrece cum se cuvine o sărbătoare a comunităţii. În acest fel i se dă valoare sărbătorii, nu cum se face prin multe alte părţi acum.“

La succesul simpozionului şi-au adus contribuţia, prin alocuţiunile susţinute, și coregraful bistriţean Ioan Simionca, dirijorul şi naistul sucevean Ovidiu Şvarţ, directorul Centrului judeţean al Creaţiei Populare Iaşi, Adrian Ardeleanu, Tiberiu Groza, director al Ansamblului „Dor Transilvan“ Cluj-Napoca, profesorul şi istoricul Daniel Dieaconu, din Grinţieş (Neamţ), Sorin Pohoaţă, coordonatorul Ansamblului studenţesc „Arcanul“ al Universităţii „Ştefan cel Mare“ din Suceava, Radu Tudorel din cadrul Comisiei de cultură a Consiliului Judeţean Neamţ, şi Robert Costroveanu, coregraf al ansamblului băcăuan „Ca la noi“.

Reprezentând lumea dansului popular din Neamţ, la simpozion au participat coregraful Dănică Gîtlan, de la Ansamblul folcloric „Ozana“ din Târgu-Neamţ, Ioan Oţel (coordonatorul Ansamblului folcloric „Mioriţa“ din Piatra Şoimului) şi Ronică Leonte, iniţiator al grupurilor „Ciobănaşul“ şi „Sânzienele“, de la Tupilaţi.

Concluzia a fost trasă de managerul Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare“ Neamţ, la finalul discuţiilor Carmen Elena Nastasă declarându-se optimistă în ceea ce priveşte revenirea tradiţiilor la matcă: „Schimbarea este în puterea noastră. Prin faptele şi exemplele noastre putem aduce schimbarea. O schimbare nu doar de formă, ci, pe viitor, prin parteneriatele noastre, una astfel încât împreună să ajungem la modificări de fond“.