Odată, despre eroul materialului nostru, regretatul academician-poet basarabean Nicolae Dabija spunea: „Coman Șova este un poet adevărat, căutat de poeme, găsit de metafore, imaginat de stările poeziei. El identifică viața sa, dar și viața însăși cu poezia. Dacă poezia nu ar fi existat până la Coman Șova, el ar fi inventat-o.”
Coman Șova s-a născut în ziua de 18 octombrie 1933, la București, mama sa fiind originară din Humulești. Este cunoscut drept un important poet, dramaturg și gazetar. Născut în același an cu Nichita Stănescu, Coman Șova nu este atât de cunoscut precum genialul poet ploieștean în mare parte datorită firii sale introvertite.
După o copilărie petrecută în locurile natale ale mamei, la Humulești, urmează studiile liceale la Piatra-Neamț și Roznov, vreme când debutează în Ziarul „Ceahlăul” (1951).
A frecventat, din 1956, I.A.T.C., Școala de Literatură „Mihai Eminescu”, ultimul an la Facultatea de Filologie din București. A fost secretar literar la Teatrul „Barbu Delavrancea” din Capitală, unde i s-a jucat piesa „Iubesc pe al 7-lea” (1965), apoi a deținut funcția de secretar general de redacție la publicațiile „Amfiteatru”, „România liberă” și redactor-șef adjunct la „Magazin”.
A scris scenarii de film: „Ora zero” și „Cursa cu obstacole”.
A debutat editorial în 1970, cu „Astrul nimănui”. Dintre alte cărți publicate, enumerăm: „Nevoia de alb”, „Cuvinte de reazem”, „Marival”, „Poeme”, „Unul cu altul”, „Căderea fructului”, „Paharul cu îngeri”.
Activ în mediul literar și după 1990, Coman Șova este apreciat atât de publicul larg cât și de confrați. Este considerat ca unul dintre poeții care întreține interesul pentru poezie și contribuie la menținerea unei relații strânse între cititori și scriitori.
Despre poetul Coman Șova, Alex. Ștefănescu se pronunța, în „România literară”: „Delicatețe, discreție, subtilitate, inteligență, grație, transparență, candoare – acestea sunt însușirile imediat evidente ale poeziei lui Coman Șova”.
Autor articol: Valentin ANDREI
