Cunoscutul profesor universitar, critic și istoric literar, Ion Rotaru s-a născut în ziua de 11 septembrie 1924, în satul Valea lui Ion (pe vremea aceea în Neamț, astăzi, în Bacău). A învățat, în clasele primare, în satul natal, apoi, în 1937, devine elev al Școlii Normale, absolvită în 1944, și, al cursului superior al Liceul „Principele Ferdinand” din Bacău. Între 1948-1952, încearcă să urmeze dreptul sau matematica. Între timp, a fost învățător, predând inclusiv la Cândești și Vădurele, localități din ținutul Neamț.
Atras de mari profesori, ca George Călinescu și Tudor Vianu, va deveni student al Facultății de Litere a Universității București. După absolvire, devine cercetător extern la Institutul de lingvistică al Academiei R.P.R. Își pregătește doctoratul, pe care îl va susține în 1964, cu teza „Eminescu și poezia populară”, coordonator fiindu-i Alexandru Piru.
Își începe cariera universitară la catedra de literatură română a Facultății de Filologie, parcurgând toate treptele ierarhiei de dascăl, până la cea de profesor (1953-2001). Între 1968-1971, a fost lector de limba română la Facultatea de Litere a Universității din Lyon și la sucursala acesteia din Saint-Etiene (Franța).
A efectuat mai multe călătorii de studii în Franța, Germania, Italia, Grecia, Egipt, Republica Moldova. După 1995, a fost profesor în instituții particulare de învățământ.
A debutat ca lingvist, cu un studiu despre „Depalatalizarea sibialelor în graiul din Valea Bistriței, din Moldova”, în „Cum vorbim” (1952). Editorial, debutul său a fost cu lucrarea „Ion Creangă. Bibliografie de recomandare”, în 1959.
Ion Rotaru a semnat și un număr impresionant de ediții, de antologii, de studii introductive, prefețe, postfețe, de comentarii în volume colective care tratau personalități precum Dimitrie Cantemir, Ion Neculce, Constantin Stamatin, Vasile Alecsandri, George Coșbuc, Nicolae Iorga.
În „Un dicționar al literaturii din Județul Neamț”, scriitorul Constantin Tomșa îl considera pe Ion Rotaru „un descendent, în domeniul criticii literare, al lui George Călinescu. Cartea sa fundamentală – «O istorie a literaturii române, I-III», scrisă între 1971 și 1987, se înscrie într-o serie din care fac parte sintezele elaborate de Nicolae Iorga, G. Călinescu și Alexandru Piru, fiind printre puținele lucrări postbelice care abordează integral fenomenul literar românesc până în pragul mileniului al III-lea”. Lucrarea a apărut într-o nouă ediție, revăzută (I-VI, 1994-2001), înglobând și literatura română din afara granițelor actuale ale României (Basarabia, Bucovina, Banatul Sârbesc, Israel și diaspora românească). Autorul, conștient că o lucrare de anvergura acesteia nu este una de necontestat, ținea să facă precizarea că a dorit să ofere „o lucrare de sinteză, accesibilă și funcțională, și că aceasta este o mică ambiție de a suplini, până la apariția altora mai bune și mai complete”.
A avut colaborări cu multe și renumite publicații de specialitate, dintre care amintim: Almanahul „Luceafărul”, cu publicistică; „Ateneu“, fragmente din „O istorie a literaturii române“; „Limba română și literatura română”, „Limbă și literatură”, „Luceafărul”, „Politica vremii”, „Analele Universității București”, „Viața românească”.
Dintre volumele editate amintim: „Ion Creangă. Bibliografie comentată”, 1959; „Eminescu și poezia populară”, 1965, ediția a II-a, 1985; „Analize literare și stilistice” (în colab.), 1967; „O istorie a literaturii române”, ed. I, vol. I, „De la origini până la 1900”, 1971; vol. II, „De la 1900 până la cel de Al Doilea Război Mondial”, 1972; vol. III, „1944-1984”, 1987; „Valori expresive în literatura română veche”, vol. I-II, 1976-1983; „Forme ale clasicismului în poezia română până la Vasile Alecsandri”, 1979; „Literatura română veche (curs universitar)”, 1981; „Vasile Voiculescu comentat de Ion Rotaru”, 1993; „Comentarii și analize literare”, 1994; „Prezențe militare în știința și cultura românească. Mic dicționar”, 1982 (în colab.).
Ion Rotaru a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, începând cu anul 1966.
S-a stins din viață în decembrie (18 sau, după alte surse, 21) 2008, la București.
Autor articol: Valentin ANDREI
Sursă documentare: Constantin Tomșa – „ Un dicționar al literaturii din Județul Neamț”,Editurile Crigarux și Cetatea Doamnei, Piatra-Neamț, 2014
