La scurt timp după emoția Festivalului „Florile Ceahlăului”, Elise Stan, etnomuzicolog și realizator la Televiziunea Română, vorbește despre parcursul tinerilor interpreți, despre greșelile care devin lecții și despre rolul profesorilor și al părinților în formarea lor.
Invitat de excepție și un profesionist desăvârșit, Elise Stan este considerată un adevărat pilon al muzicii populare românești, cu o contribuție esențială în promovarea și păstrarea folclorului autentic.
Cum ați perceput atmosfera celei de-a 36-a ediții a Festivalului-concurs „Florile Ceahlăului”?
Elise Stan: Festivalul a reunit, timp de trei zile, prestațiile artistice ale unor copii și tineri cu vârste cuprinse între 10 și 25 de ani, soliști de muzică populară vocală și instrumentală. Organizatorii s-au străduit și au reușit să transforme acest concurs într-un veritabil eveniment cultural. În plin avânt al manelelor, prin acest festival, culturii i se mai dă o șansă. Promovarea valorilor culturii și tradiției românești reprezintă o responsabilitate pentru noi toți. Ocrotirea patrimoniului cultural ar trebui să fie percepută ca o garanție a afirmării poporului român în contextul contemporan actual.
S-a văzut clar că ediția din acest an a festivalului a reușit să-și atingă scopul propus: promovarea și sprijinirea copiilor și tinerilor interpreți de muzică vocală și instrumentală, stimularea și cultivarea tinerelor talente, cultivarea spiritului de prietenie dintre participanți, copii și tineri din toate zonele folclorice ale țării.
Dar succesul nu ar fi putut fi dobândit fără acompaniamentul unei orchestre profesioniste. Denis Samson, dirijorul Ansamblului Folcloric „Floricică de la munte” este, dincolo de orice dubiu, un bun șef de orchestră, un profesionist veritabil. Nimeni însă nu știe câte ore de muncă, depuse de un artist dedicat profesiei, sunt necesare pentru pregătirea unui asemenea festival, și cât chin, câte renunțări, câtă transpirație, câtă trudă se adună! Nimeni nu știe ce se întâmplă dincolo de mirificele sunete muzicale ale orchestrei. Tenacitate, disciplină, dăruire totală până la epuizare și toate acestea din respect pentru marele public.
Ce v-a atras în mod special atenția la concurenții acestei ediții?
Elise Stan: Concurenții ne-au purtat cu sensibilitate și naturalețe prin lumea originală și fermecătoare a cântecului popular românesc. S-a văzut strădania concurenților de a convinge juriul, dar și publicul, cu performanțele lor. Se putea citi în ochișorii lor de copii hotărârea și ambiția de a reuși. Ne-au convins că pot tălmăci frumusețea melodică, efectul indus publicului fiind sporirea stărilor lui de bucurie și extaz. În interpretările acestor copii și tineri a pulsat flacăra vie a trăirii artistice. Erau toți cu inima încărcată de bunătate și curățenie sufletească.
Poate emoția, poate presiunea concursului i-a făcut pe unii dintre concurenți să fie ezitanți în interpretarea celor două cântece, motiv din cauza căruia nu s-au aflat printre laureați. Dar dificultățile cu care s-au confruntat sunt pe deplin soluționabile, cu condiția exersării și perfecționării constante, dublată de seriozitate, disciplină, conștiinciozitate și studiu.
Cât de dificilă a fost jurizarea și care au fost principalele criterii de evaluare?
Elise Stan: Concursul a fost unul foarte riguros, astfel încât, din cei peste 200 de copii și tineri înscriși la preselecție, au rămas în concurs doar 82, cu vârste cuprinse între 10 și 25 de ani. Juriul, format din specialiști și personalități ale domeniului muzical – folcloric românesc, i-a selectat pe cei mai buni dintre cei buni. Tineri talentați, care s-au pregătit temeinic pentru acest festival, au reușit să convingă și să obțină sufragiile juriului, urcând pe podium și beneficiind astfel de premii valoroase.
La acest festival jurizarea s-a făcut cu maximă obiectivitate și responsabilitate, criteriile de selecție fiind legate de calitățile vocale, acuratețea intonației, precizia ritmică, valoarea, autenticitatea și dificultatea repertoriului, ținuta scenică, stilul interpretativ, respirația corectă, dicția, respectul față de costumul popular și încă multe altele. Așadar, copiii și tinerii care au obținut premii la această ediție a festivalului chiar le-au meritat. Dar nimeni n-a plecat cu mâna goală acasă, căci organizatorii le-au oferit celorlalți concurenți diplome de participare, și, cine știe, poate anul viitor, aceștia vor veni cu forțe proaspete și vor fi și ei laureați.
Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le întâlniți la tinerii interpreți de muzică populară?
Elise Stan: Sunt multe greșeli pe care copiii și tinerii interpreți de muzică populară le fac atunci când vin la concursuri dar, de cele mai multe ori, vinovați de greșelile acestora sunt de fapt îndrumătorii lor. Copiii și tinerii sunt doar ascultători și execută ce li se spune și așa cum sunt învățați, așa cântă. Ei absorb ca un burete și respectă întocmai absolut toate indicațiile primite. Din păcate însă, sunt mulți cei care nu știu că la baladă există un „recitativ rectotono” sau „recitativ parlato”, iar concurentul nu trebuie să se oprească din cântat și să recite niște versuri. Sunt mulți profesori care nu le aleg elevilor lor cântece potrivite cu vârsta și cu posibilitățile lor vocale. Și mai sunt încă multe alte greșeli pe care noi specialiștii le observăm și scădem puncte concurenților, deși ei nu sunt în totalitate vinovați de ele.
Ce sfaturi le-ați oferi copiilor și tinerilor care își doresc să urmeze un drum în folclor?Elise Stan: Faptul că muzica populară are încă foarte mulți adepți se datorează în parte și unor profesori foarte buni, care au meritul de a-și da silința să ducă mai departe această flacără vie a cântecului popular românesc. Acești profesori le deschid copiilor căile de acces către cunoaștere, determinându-i să perceapă nemijlocit muzica sub toate aspectele sale.
Cântul nu este la-ndemâna oricui. Este apanajul celor hărăziți de Dumnezeu, dar și aceștia, pentru a atinge performanțe notabile, trebuie să muncească susținut, să studieze temeinic pentru a obține succesul râvnit de orice artist.
Tinerilor interpreți le recomand să fie originali, măcar să încerce acest lucru. E valabil pentru orice tânăr aflat la început de drum. E de înțeles să fie influențați de alți soliști, dar trebuie să dea o notă personală cântecelor. Nu trebuie s-aștepte să vină totul de la sine, trebuie să se străduiască și ei.
Sfatul meu este să nu urmărească cu orice preț succesul imediat, facil și efemer, ci valoarea, căci ea este cea care-i va situa în galeria celor mai buni soliști de muzică populară. Să nu neglijeze niciodată detaliul, să fie atenți permanent la particularitățile cântecului tradițional românesc. Să nu-și aleagă cântece ușurele, ci doar cântece cu un grad sporit de dificultate, care să le scoată în relief calitățile vocale și interpretative. Vor câștiga în acest fel esențialul în viața unui artist: bucuria de a fi în scenă și aplauzele publicului.
Cum vedeți evoluția laureatului Viorel Papuc și ce credeți că este esențial pentru arcursul lui artistic?
Elise Stan: Tânărul interpret la nai Viorel Papuc a reușit să întrunească sufragiile juriului printr-o interpretare tulburătoare în autenticitatea și forța ei emoțională, deslușind în felul lui înțelesurile melosului popular. Interpretarea sa la instrument, o interpretare inteligentă, meșteșugită, în care nuanțele se contopesc, colorează fraza muzicală, reliefează și imprimă o rafinată sensibilitate care emoționează. Dublată de seriozitate, disciplină, conștiinciozitate și studiu, arta lui îl face pe interpret să fie aidoma unui profesionist de clasă, capabil să abordeze cele mai dificile partituri. Viorel Papuc a meritat din plin marele Premiu și Trofeul Festivalului, căci a fost de departe cel mai bun concurent la ediția din acest an, iar lucrul acesta a fost atestat și de publicul aflat în sala de spectacol, care l-au răsplătit prin aplauze repetate minute în șir.
Așadar, se dovedește că dacă ești serios, faci totul cu convingere și te străduiești să faci lucruri notabile, atunci satisfacțiile nu întârzie să apară. Îi întrevăd Lui Viorel Papuc o carieră artistică prodigioasă.
Din perspectiva dumneavoastră, cum se conturează noua generație de interpreți de muzică populară?
Elise Stan: Sunt acum foarte mulți tineri talentați care au performat în concursuri și festivaluri, obținând premii importante. De ce oare însă unii dintre laureați, din fericire nu mulți, abandonează cântecul popular, îndreptându-și atenția către alte domenii de activitate, nu știm. În general tinerii merg la concursuri din diverse motive. Unii pentru că-i îndeamnă rudele sau prietenii, alții pentru că își doresc să călătorească și mergând la concursuri pot avea gratuitate, alții din curiozitate, alții pentru că sunt atrași de premiile substanțiale oferite de organizatori câștigătorilor sau din diverse alte motive, iar alții, mai puțini la număr, merg pentru că sunt într-adevăr interesați de cântecul popular. Numai aceștia din urmă merg mai departe pe drumul sinuos și deloc ferit de vicisitudini al carierei artistice.
Ce rol au astfel de festivaluri în formarea și susținerea tinerelor talente?
Elise Stan: Festivalul „Florile Ceahlăului” a fost un adevărat fapt de cultură, lucru pe care se cuvine să-l evidențiem. Echipa de oameni inimoși, cu adevărat profesioniști, condusă de domnul director Ionuț Cudalbu, a reușit pe deplin acest lucru. Într-o lume globală centrată pe clișee, festivalul a fost o poveste despre identitate națională, o adevărată sărbătoare a spiritului.
Sunt destul de multe persoane care spun că folclorul dispare, că ne mor tradițiile.
Personal eu nu cred că se va întâmpla acest lucru. Atâta vreme cât vom milita pentru valoare și nu vom lăsa loc pentru proliferarea subproducțiilor, muzica populară de calitate va dăinui. Aceasta este menirea festivalurilor de folclor: să evalueze corect și să-i promoveze pe tinerii merituoși care se apropie cu pasiune de cântecul popular, păstrându-i nealterate elementele constitutive.
Ce recomandări aveți pentru păstrarea și promovarea patrimoniului cultural material și imaterial în județul Neamț?
Elise Stan: Cea de-a 36-a ediție a Festivalului „Florile Ceahlăului” s-a încheiat, dar ecourile sale încă sunt vii în inimile participanților, concurenților, artiștilor care au susținut recitaluri și, desigur, în inimile publicul spectator, căci s-a constituit într-un eveniment de primă clasă. Complet integrat în contextul național, festivalul s-a dorit a fi o platformă pentru lansarea și promovarea tinerelor talente din domeniul muzicii populare românești.
Locuitorii din Piatra-Neamț au acceptat provocarea pe care le-a propus-o acest festival, de a descoperi universul trăirilor spirituale și artistice ale tinerilor concurenți care s-au prezentat la nivelul impus de performanțele unui festival de ținută și s-au bucurat cu fiecare cântec al artiștilor aflați pe scenă, umplându-și inimile de satisfacție și mângâiere.
Într-un climat socio-cultural atât de debusolat și de supus derizoriului, cum e cel actual, cântecul tradițional românesc continuă să atragă publicul, ceea ce este foarte important. Tocmai ca să nu uităm de unde am plecat, trebuie să ne reamintim, să revedem, să reascultăm și să păstrăm o zestre vizuală și sonoră valoroasă din punct de vedere artistic și documentar.
Pentru a transmite publicului aceste cântece și jocuri așa cum ni le-au lăsat strămoșii, este nevoie de implicare și perseverență. Tocmai de aceea, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” organizează, an de an, Festivalul-concurs național de muzică populară pentru copii și tineri „Florile Ceahlăului”, pentru a păstra vie amintirea valorilor reale, pe care le promovează, prin acest eveniment, cu asiduitate.
Interviu realizat de
Oana-Talida COZMA
