Virginia Rogin s-a născut în ziua de 19 noiembrie 1951, la Buhalniţa, Neamţ. Absolventă a I.A.T.C. Bucureşti (1977). A fost repartizată la Teatrul Tineretului din Piatra-Neamţ, instituţie condusă, în acea vreme, de Emil Mandric. Virginia Rogin venea la T.T. împreună cu alţi tineri şi talentaţi actori (Horaţiu Mălăele, Rozina Cambos, Gheorghe Dănilă, Maria Teslaru, Luminiţa Gheorghiu, Ioana Pavelescu, Mihai Cafriţa, Tatiana Ionesi, Raluca Zamfirescu, Radu Voicescu), pentru a înlocui o altă garnitură de artişti valoroşi (Mitică Popescu, Boris Petroff, Lucia Ştefănescu, Gelu Niţu, Nina Zăinescu, Sybylla Oarcea, Dinu Manolache), care luaseră, între timp, drumul Capitalei.
La Teatrul Tineretului din Piatra-Neamţ a fost distribuită în mai multe spectacole: „Vara trecută la Ciulimsk”, „Nevestele vesele din Windsor”, „Trei surori”, „O noapte furtunoasă”, „Cei trei muschetari”, „Dulcea ipocrizie a bărbatului matur”, „Îmblânzirea scorpiei”. Aici a lucrat cu regizori precum Alexandru Tocilescu, Eduard Covali, Emil Mandric, Alexandru Dabija, Iulian Vişa.
Când s-a decis să se înscrie la Facultatea de Teatru, a beneficiat de susţinerea părinţilor, care au fost, însă, surprinși de alegerea fetei lor.
„Când am intrat prima dată, erau șase locuri pe țară! Nu știu de ce, dar în perioada aia, toate fiicele de la cei care lucrau în Comitetul Central, toate voiau să se facă actrițe. Era o nebunie.
Eu eram fiica nimănui, venită din fundul Moldovei… şi am picat sub linie…”, își amintește Virgina Rogin.
Chiar dacă nu a intrat la facultate, a reușit să joace la un teatru, tocmai în capătul celălalt al țării, la Oradea.
„A venit directorul teatrului din Oradea și m-a întrebat dacă vreau să lucrez. Și m-am dus. Nu împlinisem 19 ani. Am dat un examen, m-au acceptat. Mi-au dat o cabină din teatru în care să locuiesc, unde erau zidurile sparte pentru că se renova și era un frig groaznic”, mai spune actrița cu origini în județul Neamț.
Apoi a urmat cursurile Facultății de Teatru, Secția Actorie, din cadrul Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, la clasa profesorului Dem Rădulescu.
Valoarea artistică pe care a dovedit-o pe scândura pietreană a făcut ca Virginia Rogin să fie „ademenită” de instituții teatrale din București. Astfel, în anul 1981, s-a transferat la Teatrul „Ion Vasilescu”, iar ulterior (1987), la Teatrul „Giulești”, astăzi „Odeon”. În Capitală, a creat o serie de „măști” în spectacole precum: „Gaițele”, „Genocid sau ficatul meu e fără rost”, „Agnes, aleasa lui Dumnezeu”, „joi.megaJoy”, „Family Affairs”, Zișa, din „O noapte furtunoasă”, alături de Florin Măcelaru (1979).
Actriţă completă, Virginia Rogin a făcut şi film, fiind distribuită de regizori precum Virgil Calotescu, Sergiu Nicolaescu, Dinu Cocea, Ion Cărămăzan, în filmele „Rețeaua S”, „Ultima Noapte a singurătății”, „Lișca” , „Ecaterina Teodoroiu”, „Accident”, „François Villon”, „Buletin de București”.
Autor articol: Valentin ANDREI
