Cafeneaua culturală

File de istorie locală – ANII INTERBELICI ŞI CONŞTIINŢA NAŢIONALĂ ÎN COMUNA TARCĂU, ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI GHEORGHE VERŞESCU

În anul 2005, Editura Nona a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare“ Neamţ a readus în atenţia publicului cititor din judeţul Neamţ o bijuterie literară din prima parte a veacului XX: „Monografia comunei Tarcău, judeţul Neamţ, cu 21 de clişee în text“, lucrare aparţinând preotului Gheorghe Verşescu.

Cu câtă mândrie naţională nu priveam noi la fostul pichet grăniceresc, acum pustiu!…

În paginile acestei monografii, autorul surprinde atmosfera din comuna Tarcău, în anii de după Marea Unire. Putem afla astfel cum românii de peste munţi, transilvănenii, veneau la fraţii lor fără a mai simţi opreliştea graniţei care i-a despărţit atâta amar de vreme.

„După alipirea la patria mamă a provinciilor româneşti, conştiinţa naţională se afirmă într’un mod şi mai vădit. Transilvănenii vin cu mare bucurie în comuna noastră la hramuri, mai ales la Schitul Tarcău, la lucru în pădure, cu oile la păşune, cu diferite treburi, tot aşa cum şi ai noştri se duc la ei, la neamuri de ale lor, din moşi strămoşi. Ba de vre-o două ori am mers şi la votare în comuna Bicazul Ardelean, în satul Valea Jidanului, fericiţi că putem vedea pe fraţii noştri la casele şi în gospodăriile lor.
Cu câtă mândrie naţională nu priveam noi la fosta frontieră ungară, la pichetul grăniceresc, acum pustiu, şi parcă vedeam finanţii (funcționari militari la vămile austro-ungare care urmăreau în special contrabanda, n.n.) unguri desarmaţi şi neputincioşi în faţa convoaelor de alegători români, care cântând şi chiuind mergeau la vot să desfidă şi să umilească mândria ungurească!“
, menționează preotul Gheorghe Verşescu.

Odată cu ostoirea dorului de a fi liberi şi stăpâni pe propriul pământ se amplifica sentimentul naţional, înflăcărarea care îi cuprindea pe românii de după Marea Unire fiind cu atât mai mare.

„Sărbătorile naţionale acum cu mai multă însufleţire se desfăşoară. La un 10 Mai, D-l învăţător Calistrat Bogdan a organizat o manifestare naţională cu elevii lui în spre sară, pornind cu ei la Straja şi întorcându- se în Tarcău seara târziu în cântece şi strigăte de ura, că se minunau locuitorii de atâta explozie de sentimente naţionale.
Ziua eroilor se serbează în fiecare an cu mari pregătiri, cu deosebite demonstraţii de naţionalism. Autorităţi, şcoli, popor, lume multă de nu mai încape în biserică. Pomeniri cu parastase şi praznice pentru eroi, cuvântări simţite şi rupte parcă din sufletele vorbitorilor prea măresc eroismul şi vitejia celor morţi pentru patrie şi întregirea neamului. Ţin să sublinieze în special cuvântările înflăcărate, din câţiva ani dearândul, ale D-lui Gh. a Ilincei, un tânăr din popor, plutonier în timpul răsboiului din 1916-1918, cu mărturisirile lui proprii despre unii dintre eroii localnici căzuţi în faţa lui, pentru idealul patriei noastre.
Monumentul eroilor din faţa primăriei este un rod al acestor sentimente“
, mai aflăm din lucrarea ce poartă semnătura lui Gheorghe Verşescu.

Dorinţă-testament

În fapt o reeditare, ediţia de faţă a „Monografiei comunei Tarcău“ reproduce fidel textul primei ediţii, cea apărută în anul 1942. Intenţia editurii Nona este în acord cu credinţa autorului mărturisită cu mai bine de şase decenii înainte. „Alături de cărţile religioase, această monografie să stea pe mesele voastre ca o mărturie dreaptă a vredniciei tărcăoanilor din trecut şi ca o chezăşie a dragostei voastre de pământul strămoşesc frământat cu sângele străbunilor“, spunea preotul Gheorghe Verşescu, în 1942.

Alexandru şi Elena Huian, familie de români din perioada interbelică (Tarcău-Neamţ)
Monumentul Eroilor din Tarcău, fotografie din perioada interbelică


Documentare realizată de Valentin ANDREI