File de istorie locală – CALISTRAT HOGAŞ – Întemeietorul învăţământului gimnazial din Neamţ (II)

În materialul din numărul anterior, am aflat despre implicarea tânărului profesor Calistrat Hogaș pentru înființarea primului Gimnaziu din Piatra-Neamț, precum și despre greutățile întâmpinate pentru a obține un imobil funcționabil, mobilier și aparatură didactică.

Cariera didactică de la Roman

În anul 1878, din cauza intrigilor politice, Hogaş va fi nevoit să părăsească oraşul şi şcoala pe care le-a slujit cu devotament şi entuziasm. Va reveni în 1881, dar numai în calitate de profesor, slujind din nou la catedră până în 1885, când va părăsi pentru totdeauna gimnaziul pietrean.

Concluzia care se impune este aceea că greutăţile şi mijloacele materiale extrem de reduse nu au împiedicat pe tânărul director şi scriitor moldovean, şi valorosul său coleg, Ion Negrea, să pună o bază trainică la temelia învăţământului secundar pe aceste meleaguri, învăţământ pus, în concepţia lui Hogaş, „în slujba luminării poporului“.

Din păcate este mai puţin cunoscută activitatea lui Calistrat Hogaş la Roman, oraş ca­re i-a oferit adăpost opt ani, între 1 septembrie 1891 şi 15 octombrie 1899, după ce a fost profesor la gimnaziul „Petru Rareş“ din Piatra-Neamţ. El a fost mutat la cerere pe data de 1 septembrie 1891, de la Alexandria la Roman, ca profesor de istorie, lim­ba şi literatura română şi ca director al gimnaziului „Roman Vodă“.

În urbea de la confluenţa Moldovei cu Siretul, scriitorul a dus o neobosi­tă activitate fie pe tărâmul profesoratului (preda la toate clasele gimnaziului româna şi istoria) fie pe cel obştesc. Prin strădaniile sale, în 1897, a început construirea noului local al gimnaziului „Roman Vodă“.

În paralele cu cariera didactică se afirmă ca scriitor

Profesorul şi-a început activitatea scriitoricească la îndemnul fostului său coleg de la Academia Mihăileană, is­toricul A.D. Xenopol. Acesta i-a pu­blicat, în revista „Arhiva“ din Iaşi, în anii 1893-1894, o parte din impresiile sale de călătorie în munţi.

Calistrat Hogaş a întocmit şi publicat, la sfârşitul anului 1899, primul anuar al gimnaziului romaşcan. În acest anuar el figurează ca director şi ca profesor definitiv de istorie.

Din mărturisirile colegilor săi, profesorii Al. Epure, Ion Teştiban, reiese că Hogaş realiza lecţii deosebit de atractive, cu exemplificări instructive şi cu dese incursiuni în istoria culturii universale. În acelaşi timp, directorul Hogaş era de o rigurozitate exemplară, observând cu exigenţă şi tact puterea elevilor, ocupându-se îndeaproape de educaţia lor.

Finalul vieții, începutul eternității unui scriitor devenit clasic

La 15 octombrie 1899 Calistrat Hogaş a fost mutat, la cerere, ca profesor şi subdirector al Liceului Internat din Iaşi. Aici, va profesa până în 1912, când iese la pensie. După pensionare el continuă să acti­veze la pensionul Humpel, până în 1915, când se retrage la Piatra-Neamţ. Deşi stabilit la Piatra, mergea în fiecare vară, pentru câteva luni, la fiica sa, Cleopatra, căsătorită cu un profesor de la gimnaziul din Roman. Aici, în noua locuinţă a directorului, situate în vila din curtea liceului, îşi petrecea timpul scriind sau meditând. O boală grea pusese stăpânire pe el de prin 1910 şi acum, cel care fusese povesti­torul plin de vervă şi umor, poetul naturii majestuoase, devine retras şi mohorât. În vila amintită se stinge din viaţă – după o noapte grea de suferinţă – la 28 august 1917, în jurul orei 8, cel care a încântat multe generaţii cu poveştile sale, s-a stins senin, aşa cum i-a fost şi inima.

Calistrat Hogaş a fost înmormântat la cimitirul comunal din Roman. Ulte­rior, la 7 octombrie 1917, a fost deshumat şi dus la Piatra-Neamţ, unde este reînhumat la 8 octombrie 1917, aşa cum i-a fost ultima dorinţă, în apropierea brazilor şi munţilor săi pe care i-a iubit şi descris ca puţini alţii.

Autor articol: Prof. Gheorghe RADU