S-a născut în comuna Crăcăoani, judeţul Neamţ, la 29 octombrie 1952, dintr-o familie de vestiţi lăutari, primii paşi în cariera muzicală făcându-i alături de tatăl său, Gheorghe Niţă, un vestit şi apreciat lăutar al zonei. De fapt, Gheorghe Niță a fost şi şeful cunoscutului taraf din Crăcăoani, grup instrumental care a cucerit inima bucureştenilor la începutul anilor ‘50.
După absolvirea Şcolii Populare de Artă din Piatra-Neamţ, unde i-a avut ca îndrumători pe profesorii Vasile Vasile și Grigore Mâşlea, a mai urmat un an de pregătire muzicală în cadrul Şcolii Militare de Muzică din Bucureşti.
În anul 1970 se angajează la Combinatul de Fibre Sintetice Săvineşti, ca violonist în orchestra Ansamblului „Firicelul“. Apoi, din anul 1978, devine dirijorul acestei orchestre, fiind în acelaşi timp şi colaborator al Orchestrei Ansamblului „Floricică de la Munte“ din cadrul Centrului Creaţiei Populare Judeţean Neamţ.
Din 1994 devine dirijorul orchestrei Ansamblului „Floricică de la Munte”.
În decursul acestor ani, îndeosebi de când a preluat conducerea muzicală a acestei orchestre, a desfăşurat o bogată activitate participând la numeroase spectacole, atât în ţară, cât şi peste hotare. Dintre turneele efectuate în străinătate menţionăm pe cele din Franţa, Italia, Grecia, Austria, Cehoslovacia, Finlanda, Olanda.
Este autorul culegerii „Cântece de joc“, despre care George Podani, referent al Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din judeţul Neamţ, spunea: „Cântecele populare din zona Neamţului au atras de multă vreme atenţia muzicienilor şi folcloriştilor. Însă, partiturile pieselor lipsesc cu desăvârşire din culegeri, nefiind pus la îndemâna celor interesaţi un fond documentar îndestulător pentru informare, studiu şi valorificarea melodiilor respective. În aceste împrejurări, strădania cunoscutului instrumentist de muzică populară, a violonistului Grigore Niţă, de a aduna în această culegere cele mai valoroase şi mai reprezentative cântece de joc din judeţul nostru este o realizare meritorie, o împlinire mult aşteptată“.
De-a lungul carierei a colaborat cu artişti renumiţi precum: Sofia Vicoveanca, Maria Ciobanu, Laura Lavric, Ionel Budişteanu, Paraschiv Oprea, Gheorghe Popa, Dan Spătaru, Margareta Clipa, Dumitru Fărcaş, Mioara Velicu, Dumitru Sopon.
A apărut în emisiuni ale TVR la Iaşi şi Bucureşti. Împreună cu orchestra Ansamblului folcloric „Floricică de la munte“ a făcut înregistrări la Studioul Radio Iaşi.
A cutreierat Europa în lung şi-n lat, sunetul viorii sale cucerindu-i pe francezi, greci, finlandezi, germani, italieni, bulgari, austrieci sau olandezi. A mai participat la festivaluri în Irak şi-n Egipt, Bulgaria şi Serbia.
În ultimele două ţări amintite, instrumentiştii nemţeni au participat la Festivalul Balcanic de folclor. „Eu am cântat, solist fiind, o doină şi o serie de cântece dobrogene în ritm de geampara. Cu aceste piese am avut succes, colegii instrumentişti din Bulgaria, Serbia, Turcia, Albania, Grecia şi Macedonia apreciind virtuozitatea noastră.
În anii ’70, am participat la Festivalul de la Ohrid, în Iugoslavia, alături celebrul violonist Mihai Botofei, clarinetistul şi taragotistul Ioan Uţă (zis şi Tarzan), ţambalistul Mihai Ciocârlan, Gheorghe (Jorj) Preda la contrabas, acordeonistul Ion Udilă.
Ca şef de orchestră, Ion Udilă a format orchestra de la „Firicelul“, acest grup de instrumentişti constituind nucleul orchestrei Ansamblului „Floricică de la munte“, care a participat la festivalul de la Ohrid.
Din 1994, după desfiinţarea Ansamblului „Doina Bistriţei“ (fost „Firicelul“), trei instrumentişti valoroşi – Grigore Niţă, Ioan Vasiliu (Pitea) şi Dumitru Lupu au fost angajaţi la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Tradiţiilor Populare. Colaboratori lângă aceştia se regăseau Vasile Lupu (Blondu’), percuţie, Ioan Bistriceanu, fluiere, Jorj Vasiliu (Ţulan), clarinet, Toni Chelariu, vioară, Ioneluş Preda, acordeon.
Amintirile lui Grigore Niţă legate de activitatea artistică sunt multe şi frumoase. Nu omite să amintească specialiştii din coregrafie: „De-a lungul vremii, am colaborat şi cu coregrafi de marcă ai ţării: Gheorghe Holevas, Puiu Vasilescu, Marin Barbu, Viorel Vatamaniuc, Vasile Achiţei, Nae Rotariu, Dedilia Popovici“.
Astăzi, ca tânăr pensionar, Grigore Niţă poate fi găsit alături de tinerii talentaţi din Piatra-Neamţ, dorindu-şi să contribuie la descoperirea valorilor artistice locale, Simona Manolache Ciuntea, Laurenţiu Marian, Miruna Avasiloaie numărându-se printre tinerii artişti îndrumaţi de virtuozul violonist.
Autor articol: Valentin ANDREI
Fragmente din lucrarea „«Floricică de la munte» – 50 de ani de joc și cântec strămoșesc“,
Editura Nona, Piatra-Neamț, 2021.
