Când îl întâlnești prima dată pe Constantin Lungu, Costi cum îi spune toată lumea, nu te-ai gândi că mâinile care strâng politicos palma ți-ar putea sculpta, cu aceeași finețe, o bucată de lemn în istorie. Născut în inima Moldovei, la Târgu-Neamț, și crescut printre povești humuleștene, Costi nu s-a lepădat niciodată de rădăcini – doar le-a dus mai departe – într-un mod care îmbină precizia inginerului cu sufletul meșterului popular.
După aproape trei decenii în inginerie, și-a urmat chemarea dintotdeauna: lemnul, lucrul cu mâinile și păstrarea identității unei lumi care, fără oameni ca el, s-ar pierde tăcut. Astăzi, ca președinte al Asociației Meșterilor Populari din Ținutul Neamțului, Costi nu doar construiește, ci reînnoadă – între generații, între oameni, între trecut și viitor.
1. Cum a luat naștere Asociația Meșterilor Populari din Ținutul Neamțului și care a fost motivația din spatele acestei inițiative?
Constantin Lungu: Asociația Meșterilor Populari din Ținutul Neamțului a luat naștere în anul 2010, ca o inițiativă a unui grup de meșteri populari și iubitori ai tradițiilor din județul Neamț. Scopul principal al înființării asociației a fost conservarea, promovarea și valorificarea meșteșugurilor tradiționale specifice zonei – precum modelajul lutului, țesutul, prelucrarea sau încrustarea lemnului, cusături tradiționale, pielărie și confecționat măști tradiționale – într-un context în care acestea riscau să fie uitate sau marginalizate.
2. Ce înseamnă, din punctul dumneavoastră de vedere, „implicare socială” pentru un meșter popular?
Constantin Lungu: Înseamnă mai mult decât simpla practicare a unui meșteșug – înseamnă asumarea unui rol activ în comunitate, ca păstrător și transmițător al valorilor culturale tradiționale.
3. Cum ați reușit să aduceți meșteșugurile tradiționale mai aproape de tineri și copii, prin activitățile desfășurate în unitățile de învățământ?
Constantin Lungu: Pentru a aduce meșteșugurile tradiționale mai aproape de tineri și copii, am desfășurat o serie de activități educative și practice direct în unitățile de învățământ din zona Târgu-Neamț, am adus meșterii în școli pentru a arăta procesul de lucru, explicând simbolurile, materialele și tehnicile tradiționale, ceea ce a trezit curiozitatea și interesul elevilor. Curiozitatea lor autentică și bucuria descoperirii sunt cele mai prețioase. La început copiii sunt neîncrezători că pot crea ceva cu mâinile lor, dar odată ce intră în contact cu lutul, lâna sau lemnul devin atenți, implicați și extrem de creativi. De asemenea, m-a impresionat modul în care tinerii vin cu idei noi, reinterpretând motivele populare sau combinând tehnici tradiționale cu materiale moderne, dovedind că meșteșugul nu este învechit, ci viu și adaptabil.
Ne dorim să înființăm un Centru de Meșteșuguri Tradiționale – un spațiu permanent dedicat atelierelor, expozițiilor și cursurilor, unde meșterii să poată lucra, preda și colabora. Dar e doar un vis. De asemenea, ne dorim să ne implicăm în tabere tematice regionale sau naționale – unde tinerii să învețe mai multe meșteșuguri într-un singur cadru, sub îndrumarea mai multor meșteri.
4. Târgurile organizate de asociație adună meșteri din Neamț , dar și din țară. Cum reușiți să mențineți acest spirit de comunitate și colaborare?
Constantin Lungu: Am fost implicați în proiecte locale sau naționale (precum „Școala altfel”, Zilele orașului, Ziua Iei, 1 iunie) dar și internaționale – am participat la ateliere în școli de limba română din Grecia și Italia, unde meșterii au avut un rol educativ, iar copiii au participat cu entuziasm, învățând pe lângă un meșteșug și limba română.
5. Care sunt cele mai mari provocări când vine vorba de promovarea tradițiilor în rândul noilor generații?
Constantin Lungu: Menținerea spiritului de comunitate și colaborare între meșterii participanți la târgurile organizate de asociație se bazează pe respectul reciproc și promovarea valorii autentice – fiecare meșter este tratat cu respect, indiferent de zona din care vine, pe o selecție atentă, participanții fiind aleși în funcție de autenticitatea și calitatea meșteșugului practicat.
6. Cu ce alte proiecte vă implicați în comunitatea din zona Târgu-Neamț?
Constantin Lungu: Din păcate, promovarea tradițiilor în rândul noilor generații vine și cu o serie de provocări precum lipsa de conectare cu valorile tradiționale – mulți tineri nu mai simt o legătură directă cu satul, cu meșteșugurile sau cu obiceiurile străvechi, considerându-le „demodate” sau irelevante în lumea digitală de azi.
7. Ce v-a impresionat cel mai mult în interacțiunea cu copiii sau tinerii care au luat parte la atelierele de meșteșuguri?
Constantin Lungu: Lipsa de educație culturală în școli – patrimoniul imaterial este insuficient abordat în programa școlară, iar activitățile extracurriculare legate de tradiții sunt rare sau superficiale.
Din fericire, Asociația Meșterilor Populari din Ținutul Neamțului se implică activ în mai multe proiecte în zona Târgu-Neamț. Printre cele mai relevante inițiative se numără atelierele meșteșugărești în școli și grădinițe – desfășurate periodic în parteneriat cu unitățile de învățământ din oraș și împrejurimi.
8. Ce planuri de viitor are asociația pentru a susține și mai mult meșterii locali și transmiterea tradiției?
Constantin Lungu: În cadrul sărbătorilor „Zilele Cetății” desfășurate la începutul lunii iulie, organizam pe lângă Târgul de meșteri și ateliere cu copiii prezenți la eveniment.
La Piatra-Neamț participăm an de an cu meșteri din asociație la Festivalul „Lada de zestre”, pe 2 ianuarie în Târgu-Neamț la Festivalul Datinilor și Tradițiilor – fac parte din juriul de selecție a trupelor de mascați participanți la eveniment, de asemenea participăm cu ateliere la evenimente locale „FânFest”, „Bison Fest”, de Paște participăm la Târgul de Florii de la Muzeul Țăranului Român din București și avem colaborări fructuoase cu Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț.
9. Cum pot contribui nemțenii la păstrarea și susținerea meșteșugurilor tradiționale?
Constantin Lungu: Cel mai simplu mod de ajutor este acela de a cumpăra produse autentice de la meșteri locali – acesta este un gest simplu, dar extrem de important pentru susținerea directă a meșterilor. De asemenea, participând la târguri și ateliere – prezența la evenimente tradiționale, împreună cu familia sau copiii, înseamnă nu doar sprijin moral, ci și o formă de educație culturală pentru noile generații.
În fond, fiecare gest de sprijin – oricât de mic – ajută la menținerea unei moșteniri vii, care vorbește despre identitatea și rădăcinile comunității nemțene.
10. Un mesaj din suflet, de la un meșter al lemnului, pentru cei care vor să pășească pe acest drum al tradiției!?
Constantin Lungu: Lemnul m-a învățat răbdarea și respectul pentru ceea ce crește încet, dar trăiește veșnic. Fiecare bucată are o poveste, un nod, o linie – așa cum are și omul. Dacă vrei să pășești pe drumul meșteșugului, să știi că nu e ușor, dar e cinstit. Nu-ți aduce faimă repede, dar îți aduce liniște.
Interviu realizat de
Oana-Talida COZMA
