Interviu - ADRIAN NARTEA

Deschidem întâlnirile din Cafeneaua Culturală, în anul 2023, alături de îndrăgitul actor Adrian Nartea. „Vlad“, așa cum este cunoscut și apelat în ultimul timp, povestește despre parcursul carierei sale, de la sportiv și model, la actorie și rolul de tată.

Născut la Brașov, în 1981, Adrian este un pasionat al sportului și un om provocat de viață să experimenteze în domenii la care nici nu a visat. Astăzi, traseul l-a fixat în actorie, acolo unde se simte ca peștele-n apă și încearcă să evolueze constant prin proiecte profesionale care-i aduc satisfacție.

În plan personal, este tatăl a două superbe fetițe și soțul unui fost top model din România.
Iată dezvăluirile lui Adrian Nartea, la început de an 2023!

Sport/ modeling/ jurnalism/ actorie… Pe scurt, acestea ar fi principalele activități în care te-ai dezvoltat de-a lungul timpului. Visai să devii un actor celebru?

Adrian Nartea: Nu, nu visam, dar asta nu înseamnă că nu mi-ar fi plăcut să fiu celebru. Niciodată nu m-am gândit la actorie. E adevărat că am făcut sport până în anul IV de facultate, iar până în anul II de facultate am făcut sport de performanță. Modeling nu m-am gândit niciodată că o să fac. Nu m-am bazat pe calitățile mele fizice, nu mi se părea că eram demn de așa ceva. Nu am avut cultul că aș fi un bărbat frumos și aș putea fi model. Știam că sunt înalt, însă înălțimea în școală era mai mult o pacoste, pentru că sufeream cumva de bullying, fiind mult mai înalt decât ceilalți colegi. Am 1,90 metri, dar nu am crezut că aș putea fi model și nici nu a fost vreo dorință de-a mea. Știam să fac sport de performanță, mă gândeam că după ce voi absolvi facultatea voi deveni profesor de educație fizică și sport sau, poate, antrenor. Mai târziu, după ce am început cu modelingul, mă gândeam că o să lucrez în publicitate. La Brașov, odată cu modelingul începusem să fac promoții, hostess, sampling-uri și mă gândeam că poate o să mă dezvolt în această zonă.

Predilecția spre sport a venit dintr-o necesitate a părinților de a mă separa pe mine și pe sora mea, să nu fim amândoi după-amiaza acasă, pentru că ne ciondăneam. Noi am fost „generația cu cheia de gât“.

Care sunt sporturile pe care le stăpânești și cât la sută din timpul tău liber este alocat sportului?

Adrian Nartea: În clasa a V-a am fost dat la handbal, din clasa a IX-a voiam să continui, dar nu mai exista clasa de handbal și am trecut pe volei. În ambele sporturi am făcut performanță pentru că am fost cooptat în echipa liceului și, mai apoi, în echipa Clubului Tractorul Brașov. Am fost un copil destul de activ, iar sportul nu a făcut decât să-mi canalizeze toată hiperactivitatea mea.

Aloc între 30 și 50% din timpul liber sportului. Când am timp liber văd ce vor să facă fetele, iar dacă rămân „neocupat“ de ele, automat fac un antrenament. Zilele trecute, de exemplu, fiind la Brașov, la ai mei, am fost la clubul unde merg de obicei și am făcut un program de alergare, de o oră. În acest moment practic alergarea, squash și fitness, exerciții cu propriul corp, un fel de circuit.

Cum a venit în viața ta experiența de a fi model?

Adrian Nartea: Asta cu modelingul, pur și simplu, s-a întâmplat. Nu m-a interesat foarte tare până în anul 2000, când era o aniversare la Radio Brașov. Catinca Roman avea nevoie de modele să facă o prezentare de modă. Se căutau și modele masculine. Era o agenție în Brașov, dar băieți nu prea erau, iar managera respectivă a apelat la prietenii fetelor – modele care activau în agenție. Eu eram unul dintre acei băieți. M-a întrebat „vrei?“. Oricum stăteam după prietena mea de atunci și am zis: „De ce nu?! Dacă tot sunt aici, să fiu și util!“. M-au pus pe podium, am făcut două, trei defilări, am văzut că lumea aplaudă, în capul meu a fost „easy money“. De atunci, am fost cooptat în agenția de modele, am ajuns și în agenții la București, m-am dus la diferite casting-uri, am început să dau probe pentru diferite reclame. În 2002 am filmat prima mea reclamă video și regizorul care m-a văzut mi-a spus că ar trebui să fac actorie. Și așa, încet-încet, mi-a intrat actoria pe sub piele, iar la finalul facultății am plecat la București și am început să fiu tot mai interesat de actorie. Eu am terminat Educație Fizică și Sport și nu mai puteam să fac UNATC, pentru că era deja a treia facultate pe care o începeam. Prima fiind făcută la stat, a doua trebuia plătită și nu aveam resurse să pot plăti studiile. Am făcut tot ce puteam să fac, reclame, cursuri de actorie-film, Școala Populară de Artă – Secția actorie, scurt metraje. Pot să spun că am făcut cam tot ce se putea face și cred că m-a ajutat chiar mai mult decât facultatea.

Care au fost oamenii care ți-au schimbat traseul în carieră? Te-ai pregătit cu cei mai buni…

Adrian Nartea: De când am venit în București am avut contact cu regizori internaționali și cu case de producție care făceau reclame, care erau filmate de cele mai bune echipe de profesioniști din zona cinematografiei românești. Am făcut cursurile Școlii de Actorie a lui Florin Șerban, regizorul filmului „Eu când vreau să fluier, fluier“, am făcut cursuri la Școala de actorie cu Dragoș Bucur, Dorian Boguță și Alexandru Papadopol. Am făcut Școala de prezentator și public speeking cu Teo Trandafir, apoi am făcut un workshop cu Dan Nuțu și Dan Chișu. M-am întâlnit acolo cu actori de renume, regizori, scenariști. Am fost coleg cu Iulia Bugnar și cu Iulia Vântur și cu mulți actori care erau la UNATC și au participat la acel workshop. În paralel, mergeam și la UNATC, la cursuri, prietena mea din vremea aceea era studentă acolo și aveam o convenție cu domnul Adrian Titieni să pot să particip la cursurile de actorie. Și de acolo pot să spun că am furat meserie. Toate lucrurile s-au întâmplat firesc, unul după altul.

Care proiect consideri că a fost trambulină pentru cariera ta?

Adrian Nartea: Indiscutabil, „Vlad“. Toate adunate au contribuit la o experiență și la un fel de a vedea lucrurile. Școala de Arte m-a ajutat, faptul că am participat la multe emisiuni în calitate de model m-a ajutat să mă descopere lumea că pot să și vorbesc. De la invitat permanent am devenit co-prezentator, și apoi prezentator de evenimente, ceea ce mi-a facilitat traiul. Din asta mi-am câștigat pâinea mulți ani, iar în paralel am făcut tot ce se putea face pe actorie. Dacă tu ești om serios și faci lucrurile cu inima deschisă, nu au cum să nu rămână remarcate, iar data viitoare ești din nou chemat.

Te strigă lumea ,,Vlad“ pe stradă? Ce a însemnat acest rol pentru tine?

Adrian Nartea: Da, bineînțeles, încă mă strigă. De curând am făcut baie de mulțime la patinoar în Brașov, unde eram cu fetele mele. „Vlad“ a fost un rol trambulină. M-a provocat foarte mult. Dacă aș fi știut de la început, mi-ar fi fost mult mai frică. Din punct de vedere al actoriei am avut parte de tot. Eu mi-am făcut practic facultatea cu rolul „Vlad“. Am făcut de la coregrafie, cascadorie, secvențe foarte grele, la monologuri întregi, zâmbete, romanțe, comedie. Cu rolul acesta complex mi-am făcut practic temele și nu pentru că mi le-a dat cineva, ci pentru că mi-am dorit să fiu pregătit. Știam că depinde o mare echipă de ceea ce fac. Până la urmă e vorba și de numele tău, de felul în care vor arăta lucrurile, și atunci am primit o responsabilitate imensă de a face lucrurile bine. Asta m-a ajutat pe mine să dobândesc în fiecare zi, în fiecare moment, o mare experiență cu „Vlad“. Chiar vorbeam cu regizorul meu, cum aș putea, între sezoane, să învăț mai mult? „Spune-mi mie o școală mai bună decât să filmezi o sută și ceva de zile pe an?“ – mi-a răspuns. „Vlad“ a fost și o mega școală pentru mine.

Un nou an, proiecte noi? La ce lucrezi în acest moment?

Adrian Nartea: Sunt deja proiecte. Am filmate trei filme, în două sunt rol secundar, iar în altul am rol principal. A apărut „Love Story“ a lui Iura – acolo am avut o mică contribuție, am fost invitat, apoi a fost „Visul“ a lui Florin Saizescu, fiul lui Geo Saizescu, o comedie foarte drăguță care trebuie să apară în curând, și acolo am un rol secundar. Am mai filmat „Voyager“, care este primul SF românesc. Este un episod pilot. Inițial se dorea a fi cinematografie, după care ne-am dat seama că e mult mai valoros și o să fie un episod pilot care să nască o mini serie SF. Este în postproducție. Fiind SF, este multă muncă postproducție, multă animație de făcut. Acum pregătesc un proiect cu o echipă din Cluj. Am filmat un pic în iarnă și din primăvară, când o să fie natura verde, o să trecem din nou la treabă. În paralel, fac teatru. Este primul meu proiect de teatru mare. Lucrez cu o companie de teatru particulară, care se numește „Concordia“, creată de Monica Davidescu, și lucrăm piese de teatru și căutăm spectacole prin țară. Suntem găzduiți de Teatrul Național din București, ceea ce este o mare onoare. Am avut deja trei reprezentații și urmează să avem altele și anul acesta. Teatru este o mare provocare pentru mine.

Ești căsătorit și tată pentru două fetițe. Cât timp reușești să aloci familiei?

Adrian Nartea: Cât pot de mult. Timpul liber, în principiu, e ocupat de familie. Când evadez, mă duc la sport. Mă implic cât pot de mult în activitățile familiei, desigur, cu critica soției că nu e suficient sau câteodată că e prea mult!

Au abilități artistice fetele tale?

Adrian Nartea: Da! Cea mare, de 7 ani, deja dansează, cântă. Vrea balet și gimnastică. La gimnastică am reușit să o dăm și urmează baletul. Cântă ca mămica lor, care încă nu a fost descoperită, dar cântă foarte bine. Ea a fost top model în România. Eu sunt vinovatul care a adus-o acasă, în țară. A fost top 5 modele românești, a avut o carieră frumoasă afară, prezentând pentru Valentino, Armani, Bottega Veneta și mulți alții. Am adus-o acasă, am întemeiat o familie, iar acum este make-up artist.

Cum depășești situațiile de criză din viață ta?

Adrian Nartea: E greu de spus cum; nu e o rețetă. E o mică doză de inconștiență, o mică doză de ambiție. Oricum, nu ai de ales. Când ai o situație de criză nu poți decât să ai ambiția de a merge mai departe. Sunt de principiu că totul se întâmplă cu un motiv și avem o singură viață, nu există mai multe. Dacă vrei să trăiești și să fii aici, te lupți. Fiecare are propria luptă!

Cel mai mult te încarcă să…

Adrian Nartea: Să mă întorc acasă și să mă joc cu cele mici și toată lumea să fie cu zâmbete pe față. Asta mă încarcă. Mă mai încarcă și finalul unei secvențe când primesc aplauze, sau pe scena de teatru, când fac ceva și stârnesc aplauze și râsete. Astea sunt lucrurile care mă motivează pe două paliere diferite, personal și profesional.

Cum ai vrea să arate anul 2023 pentru tine?

Adrian Nartea: Cum e el. E clar că e mai bun decât toți anii trecuți, pentru că acesta este prezentul, și posibil să fie mai slab decât ce urmează, însă nu avem de unde să știm. Așa că acum e cel mai bun an, e puterea cuvântului și nu ai cu ce să compari, pentru că e prezentul. Acum este cel mai bun moment și e clar că o să fie cel mai bun!