Meșteșug Tradițional – ȘTEFAN GRIGORIU, dibaciul lemnar de la Târgu-Neamț

Rubrica „Meșteșug Tradițional“ prezintă, și în acest număr al revistei Coolt Neamț, un nemțean iubitor de tradiție, de artă, un dibaci lemnar din zona Târgu-Neamț. Ștefan Grigoriu, căci despre el este vorba, a descoperit lemnul și meșteșugul de a-l lucra cu iscusință de la bunicul și unchiul său. Avea 5 ani când a început să cioplească pentru prima dată și în ciuda micilor accidente, căci de multe ori se alegea cu răni, a continuat să învețe meșteșugul care, astăzi, îl definește.

Fratele bunicului meu a fost meșterul Nicolae Popa de la Târpești. Am avut de la cine învăța. Bunicul cioplea și el, dar mai mult pentru casă, își amintește meșterul.

Primele obiecte care i-au ieșit din mâini, după ce a descoperit cioplitul, au fost bețele. „Umblam cu oile și-mi făceam bețe. De asemenea, făceam toiege și pentru alți prieteni care mergeau cu oile. Mai apoi, când am terminat clasa a X-a, m-am angajat la fabrica de mobilă din Târgu-Neamț și am lucrat la sculptură. Am lucrat și cu un vecin. Aveam vreo 14 ani când ne-am mutat la Târgu Neamț și vecinul meu era sculptor. Dumitru Gafton se numește și de la el am învățat sculptura. Mergeam la el în atelier“, a dezvăluit Ștefan Grigoriu.

Mai târziu, după ce a deprins meșteșugul sculpturii, Ștefan Grigoriu a început lucrul la biserici, realizând strane și catapetesme. Dintre lucrările de lemn care-i poartă semnătura nu lipsește nici mobilierul pentru zestrea mireselor, dar și lingurile, linguroaiele cu bilă sau blidarele. Tot el este cel care realizează cu îndemânare cofe, căuşe, sărăriţe, polonice, sfeșnice, mese și scaune, laiţe, tăblii de pat și chiar măşti din lemn.

Lemnul pe care-l lucrează cu ușurință este de tei, plop sau răchită. Meșterul nostru consideră, însă, că lemnul cel mai nobil este nucul. Din el ies lucrări mai frumoase și mai armonioase.

Metode de lucru în lemn

Provocat să ne dezvăluie din tainele meșteșugului, Ștefan Grigoriu povestește despre secretele în lucru cu lemnul, pentru realizarea unui linguroi.

Se poate lucra cu ustensile puține, chiar și numai cu un cuțit. Eu lucrez cu un cuțit făcut de mine, dintr-o coasă sau o pânză de gater. Am lucrat și la fabrica de mobilă, cu ani în urmă, și am mai multe scule pe care le folosesc când e nevoie. Lemnul nu trebuie pregătit în mod special, se poate lucra chiar și în pădure, căci se lucrează mai ușor cu lemnul verde decât cu cel uscat, spune meșterul.

Pentru un linguroi, prima dată se dă lungimea. De cele mai multe ori, confecționează linguroiul după lungimea lemnului pe care-l are la îndemână. Dacă lemnul are 1,5 metri, tot atât face și linguroiul. ,,Am făcut linguroaie și de doi metri. Dacă a fost lemnul mai strâmb și mi-a plăcut, nu l-am tăiat, să-l stric, ci l-am modelat după forma lui. Apoi, cu barda și cu tesla dau o formă, iar spre final, intervin cu cuțitul“, completează artistul de la Târgu-Neamț.

Alegerea modelelor ornamentale

Inspirat de forma lemnului și fibra acestuia, Ștefan Grigoriu alege modelele ornamentale cu care sunt decorate obiectele de lemn.

Realizez lucruri unicat, cu motive tradiționale, indiferent că sunt geometrice sau florale. Cel mai des folosesc motivul colț de lup, pentru că noi oricum suntem un neam de pui de lup, de daci. Soarele, florile se regăsesc și ele pe produsele mele. De la flori și colții de lup se fac modele până la infinit, mai spune Ștefan Grigoriu.

Pentru că produsele ce-i ies din cele două mâini dibace sunt unicat, îi place ca ele să arate cât mai natural. Astfel, după ce sunt ornate, lucrările sunt date cu un ulei preparat cu ceară de albine. Acesta ajută pentru a se păstra lustru în timp. „Indiferent cât de vechi sunt, dacă obiectele sunt lustruite cu o cârpă de lână, capătă un luciu special. De asemenea, și la atingere sunt foarte fine dacă sunt date cu această ceară“, mai dezvăluie creatorul.

Măști populare

O altă pasiune a meșterului popular Ștefan Grigoriu este legată de realizarea măștilor. „Acest meșteșug l-am învățat la vârsta de 12 ani, de la fratele bunicului meu, Nicolae Popa de la Târpești. Am fost nevoit să-mi fac măști pentru că voiam să merg cu mascații“. Lucrează și astăzi, cu același drag, măști populare utilizând diferite materiale, de la lână, blană sau textile colorate. Sute de măști au fost confecționate cu drag pentru arta tradițională, lucrările lui ajungând la colecționari sau la iubitori de datini și obiceiuri strămoșești.

Priceperea și îndemânarea lui artistică sunt apreciate atât în județ cât și în țară și în străinătate. Creațiile lui Ștefan Grigoriu au fost prezentate la târguri în cadrul evenimentelor inițiate de Asociația Meșteșugarilor din Moldova sau la cele organizate de Asociația Art-Meșteșugurile Prutului, de la Iași. La Târgu-Neamț a colaborat și cu Asociația Meșterilor din Ținutul Neamț sau cu Asociația Meșteșugărească „Nemțeanca“, fiind și instructor-meșteșugar în câteva proiecte.

Alături de Consiliul Județean Neamț, meșterul lemnar a avut expoziții în Spania sau la Berlin, acolo unde a impresionat cu măiestria sa.