Sfântul Alexie a fost un mare iubitor de Dumnezeu, care e plecat de acasă și s-a retras la o mănăstire pentru a scăpa de toate ispitele omenești. Din unele legende reiese că Alexa era fecior de împărat, fiind tare blajin. Venindu-i vremea însurătorii, face acest pas, însă, imediat după cununie, fuge de la curte, alegând calea călugăriei. Sfântul a fost un exemplu de dragoste şi jertfă pentru Dumnezeu.
În calendarul popular sunt sărbătorite Alexiile pe data de 17 martie, care marchează un alt început al primăverii, când pământul se dezgheață. Ziua mai este numită și Ziua Șarpelui, deoarece acum târâtoarele și gângăniile ies din pământ și reînvie, ca toată natura.
Se spune că de Alexii nu se munceşte, iar femeile nu au voie să toarcă, să depene, să folosească foarfece, ace sau cuţite și să facă curățenie în casă.
În unele sate din Bucovina, oamenii fac focuri purificatoare, unde se cântă melodii intimidatoare. Tinerii sar peste aceste focuri pentru a fi feriţi de boli. Din aceleaşi focuri, femeile iau cărbuni încinşi şi afumă gospodăriile pentru a le feri de dăunători, iar livezile şi grădinile pentru ca acestea să fie roditoare.
Alexa era considerat și patronul pescarilor, aceștia obișnuind să postească de ziua patronului lor sau să prindă un singur peștișor, pe care îl mâncau de viu, în speranța unui an cât mai spornic la pescuit.
Documentare realizată de
Marian-Robert FOTEA
„Timpul sacru. Sărbători de altă dată“, Marcel LUTIC
