Ziua intrării în Biserică a Fecioarei Maria, numită Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia, corespunde în Calendarul popular cu celebrarea unei năprasnice divinităţi a lupilor, Filipul cel Şchiop sau Filipul cel Mare (21 noiembrie).
Local, în Bucovina, se credea că în această zi s-ar fi născut Domnul Hristos. Sărbătoarea de Ovidenie împreună cu Filipii de Toamnă, Noaptea Strigoilor, Sântandrei şi Sânnicoară (Moş Nicolae) formează, în perioada 13 noiembrie – 6 decembrie, un scenariu ritual de înnoire a timpului, probabil Anul Nou Dacic.
În noaptea de Ovidenie, când se credea că se deschide Cerul şi vorbesc animalele, se priveghea la lumina unei lumânări încolăcite pe o strachină cu apă de leac. Tot atunci se făceau farmece şi descântece, se afla ursita, se efectuau observaţii şi previziuni meteorologice. Pentru copiii morţi nebotezaţi şi pentru oamenii înecaţi şi morţi fără lumânare se făceau în această zi praznice şi li se împărţeau pomeni. Întrucât se credea că în noaptea de Ovidenie strigoii circulau fără oprelişte, se ungeau cu usturoi cercevelele ferestrelor, tocurile uşilor, vatra şi cuptorul care comunicau, prin horn, cu exteriorul.
Pentru protecţia vitelor împotriva animalelor sălbatice se interzicea orice activitate legată de prelucrarea lânii şi pieilor de animale.
De la Ovidenie până la Sângiorz, femeilor le era interzis să mai spele rufele la râu.
Acte rituale şi practici magice la Ovidenie au fost atestate în Bucovina, Moldova, Muntenia şi Oltenia.
